Linkuri accesibilitate

De la memorandumuri la realitate. Ce șanse mai au reactoarele de la Cernavodă?


Proiectul energetic mamut de a ridica două noi reactoare nucleare la Cernavodă vine cu mai multe semne de întrebare decât certitudini.

Înțelegerile semnate de guvernul român cu partenerii din SUA și Franța, privind construcția reactoarelor 3 și 4 ale centralei de la Cernavodă, deschid poarta multor posibilități, dar și multor semne de întrebare.

Înțelegerea semnată de Guvernul României în Franța, prin care compania franceză Orano, specializată în exploatarea uraniului, și-a declarat intenția de a participa la un eventual proiect de construcție a celor două noi reactoare nucleare de la Cernavodă și de retehnologizare a reactorului 1, vine la scurt timp după un alt memorandum semnat de România cu SUA, având același obiect. Evaluat la 8 miliarde de dolari de către partea americană, proiectul ar urma să fie coordonat de compania americană AECom, cu participarea unor companii din România, Franța și Canada, iar tehnologia folosită să fie CANDU 6.

Aceste înțelegeri vin însă deocamdată cu mai multe semne de întrebare decât certitudini despre ce va urma cu adevărat la centrala nucleară de la Cernavodă. E vorba de înțelegeri de intenție și, în plus din partea SUA, de disponibilitatea unei linii de finanțare de 7 miliarde de dolari, credit pe care banca americană de stat Exim Bank US îl poate pune la dispoziția României, nu doar pentru proiecte precum Cernavodă, ci și pentru alte proiecte-mamut de infrastructură, precum conectarea la autostrada Via Carpatia sau la proiectul feroviar Rail2Sea.

Primul efect este că se pune punct oricărei discuții că acest proiect s-ar putea face cu chinezii. Este principalul semnal pe care l-au trimis.
Ana Otilia Nuțu, expert energie

Două lucruri sunt deocamdată certe cu privire la viitorul centralei nucleare de la Cernavodă, explică pentru Europa Liberă Ana Otilia Nuțu, expertă în energie.

Primul efect este că se pune punct oricărei discuții că acest proiect s-ar putea face cu chinezii. Este principalul semnal pe care l-au trimis”, spune experta.

Al doilea ține de realitatea din teren: reactorului 1 de la Cernavodă, pornit în 1997, îi sosește sorocul în curând, fiind o urgență tehnologică. „Retehnologizarea reactorului 1 este o urgență, pentru că face 25 de ani în 2022. Pentru asta trebuie găsite resurse și m-aș fi așteptat ca Nuclearelectrica să aibă niște rezerve pentru așa ceva. Lucrările ar trebui să fie în 2022-2023”, explică Nuțu.

Perspective la Cernavodă. Mai merită încă două reactoare?

Dacă modernizarea reactorului 1 este o urgență, planul de a construi încă două reactoare la Cernavodă, care datează de mulți ani, rămâne deocamdată la stadiul de bune intenții de viitor, în ciuda înțelegerilor semnate de România cu SUA și cu Franța.

Când s-a pus prima oară problema să se construiască reactoarele 3 și 4, prin 2007-2008, avea mai mult sens. Era înainte de criză, era cerere mai mare de energie în regiune, tehnologia era mai nouă”, spune Ana Otilia Nuțu.

La vremea respectivă, s-a format un consorțiu special pentru acest proiect, denumit Energonuclear. Din el făceau parte compania de stat Nuclearelectrica și mari companii străine de energie – RWE, GDF Suez, Enel, CEZ, Iberdrola, precum și un mare consumator – Arcelor Mittal. Tot planul a căzut, spune Ana Otilia Nuțu, după ce statul român s-ar fi încăpățânat să păstreze pachetul majoritar de acțiuni în acest joint-venture, deși contribuia doar cu infrastructura existentă la Cernavodă, din patrimoniul Nuclearelectrica.

Din ce a apărut public până acum, discuțiile din prezent par să se concnetreze tot pe varianta unui joint-venture, însă „pare că aceste firme pomenite ar fi doar furnizori de tehnologie. Nu mi se pare că e o discuție mai concretă de atât, la acest moment”, explică Ana Otilia Nuțu.

Dacă vine cineva să ne dea bani împrumut pentru această investiție, acei bani trebuie restituiți din niște încasări. Va fi prețul energiei destul de mare sau trebuie și ajutor de stat?
Ana Otilia Nuțu, expert energie

O altă problemă până la punerea în practică a acestui proiect energetic este cum se susține financiar.

Tehnologia nucleară este foarte scumpă și nu își recuperează investiția decât cu scheme de ajutor de stat. Trebuie văzut, dacă vine cineva să ne dea bani împrumut pentru această investiție, acei bani trebuie restituiți din niște încasări. Va fi prețul energiei destul de mare sau trebuie și ajutor de stat? La noi se discută de foarte multă vreme de ideea de „contracts for difference”. În 2016, când s-a vorbit ultima oară de strategia energetică, s-a zis că reactoarele acestea ar putea fi construite doar dacă prețul energiei ar fi mult mai mare – în piață era 40-50 de euro pe megawat-oră, reactoarele și-ar recupera investiția la 83 de euro”, explică experta în energie, pentru Europa Liberă.

Acest tip de înțelegere, care este de fapt o formă de ajutor de stat, implică faptul că dacă prețul energiei este mai mic de un prag stabilit în contract, statul compensează compania cu diferența de bani, și invers, dacă prețul energiei sare de pragul prestabilit, compania varsă diferența de bani la stat. „Problema este unde fixezi acel preț, ca riscul să fie echitabil împărțit între investitor și stat”, arată Ana Otilia Nuțu, așa încât nu doar o parte să cotizeze bani la cealaltă.

Mai sunt și alte probleme practice. Una ar fi progresul tehnologic, care s-ar putea să prindă România și Cernavodă în contratimp. „De mulți ani se discută să apară generația a patra de reactoare nucleare, mai eficiente decât tehnologia actuală. Se pune întrebarea, dacă acestea apar prin 2025, în ce măsură cele construite aici cu tehnologia anterioară mai au sens? Apare această învechire morală, de care trebuie să ții cont, pentru că ce se pune azi pe hârtie, de construit se face peste 5-10 ani”, spune Nuțu.

O altă problemă practică este răcirea reactoarelor în perioadele de secetă. „Noi avem probleme, dacă e secetă, nu e suficientă apă în Dunăre pentru a răci reactoarele. Și atunci se mai opresc. Întrebarea e dacă acum oprești brusc 15% din producția de energie, ce faci când vei opri brusc 30%?”, mai arată experta consultată de Europa Liberă.

Până la eventuala construcție a unor noi reactoare nucleare la Cernavodă, Ana Otilia Nuțu consideră că nevoile energetice ale României sunt mai degrabă o producție mai flexibilă a energiei electrice și o mai bună distribuire a ei pe teritoriul țării. O flexibilitate a producției de energie ar face loc în rețea și unui proiect-mamut cum sunt două noi reactoare nucleare, pentru că Cernavodă produce energia în mod continuu, în timp ce consumul nu este constant, astfel că e nevoie ca sistemul energetic național să se poată adapta rapid fluctuațiilor de consum.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG