Birourile electorale de circumscripţie comunică marți listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie către Biroul Electoral Central, la 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor.
Luni candidaturile au fost declarate definitive după ce a expirat termenul de contestare a acestora în instanță. Listele au fost depuse până pe 22 octombrie.
Marți e momentul în care BEC va centraliza numărul de candidaturi definitive depuse de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi de candidaţii independenţi.
Miercuri va fi stabilită ordinea în care vor fi tipărite numele candidaților pe buletinele de vot în circumscripţiile electorale din ţară.
18 partide și formațiuni politice și 5 independenți admiși la București pentru Camera Deputaților și Senat
Cinci independenți și 18 partide politice și formațiuni s-au înscris pentru Camera Deputaților și Senat la Biroul electoral de circumscripţie din București. De asemenea, a fost acceptată intrarea în cursă pentru un loc în Camera Deputaţilor a 5 candidaţi independenţi.
Biroul Electoral Municipal a admis candidaturile depuse la Senat și Camera Deputaților de:
- Partidul Social Democrat,
- Partidul Naţional Liberal,
- Alianţa USR PLUS,
- Uniunea Democrată Maghiară din România,
- Partidul Noua Românie,
- Alianţa pentru Unirea Românilor,
- Partidul Alternativa Dreaptă,
- Partidul Naţional Ţărănesc Maniu - Mihalache,
- Partidul Ecologist Român,
- Partidul Noua Dreaptă,
- Partidul Naţiunea Română,
- Partidul Pro România,
- Partidul Socialist Român,
- Partidul România Mare,
- Partidul Puterii Umaniste (social-liberal),
- Partidul Social Democrat al Muncitorilor,
- Partidul Verde
- Partidul Mişcarea Populară.
Cinci independenţi doresc să ajungă deputaţi:
- Aurel Cătălin Stochiţă,
- Gabriel Oprea,
- Daniela Şerban,
- Valeriu Ciolan Nicolae
- Ionela Alina Geonea.
Listele pentru diaspora au rămas definitive încă de pe 18 octombrie. Partidele care au depus candidaturi pentru Senat şi Camera Deputaţilor în diaspora de: PNL, Alianţa USR PLUS, PSD, Pro România, PMP, UDMR, Partidul Ecologist Român, Alianţa pentru Unirea Românilor, scrie Agerpres.
În cursa pentru un loc în Parlament au intrat şi doi candidaţi independenţi - Ştefan Voloşeniuc (la Senat) şi Constantin Darius Radu (la Camera Deputaţilor).
Tot pe 18 octombrie au rămas definitive şi candidaturile minorităţilor naţionale pentru Camera Deputaţilor: Uniunea Sârbilor din România, Forumul Democrat al Germanilor din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Uniunea Elenă din România, Asociaţia Macedonenilor din România, Uniunea Croaţilor din România, Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT, Asociaţia Partida Romilor „Pro Europa", Asociaţia Liga Albanezilor din România, Uniunea Ucrainenilor din România, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Polonezilor din România, Uniunea Armenilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România.
Campania electorală pentru alegerile parlamentare începe vineri, 6 noiembrie, şi va dura 30 de zile.
Cu ce oferte de guvernare vin principalele partide
PSD promite pensii și salarii mărite și centre comunitare pentru îngrijirea vârstnicilor singuri, în timp ce PNL avertizează că, de fapt, PSD intenționa încă din 2019 supraimpozitarea pensiilor iar USR PLUS își ia 40 de angajamente împărțite pe 8 capitole.
- PSD: Majorări pe linie pentru pensii, salarii și alocații. Centre medicale comunitare
Pe modelul planșelor prezentate cândva de fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, acum în închisoare, Sorin Grindeanu a prezentat programul de guvernare pentru perioada 2021 – 2024, secțiunea economie și fiscalitate.
PSD și-a concentrat programul electoral tot pe promisiunea majorării pensiilor și a salariilor, cu un salariul minim brut care ar urma să crească cu 57% în următorii patru ani pentru a ajunge la 3.500 de lei, cu un punct de pensie care să crească cu 32% în patru ani pentru a ajunge la 2.340 de lei și la o pensie minimă care care crească cu 63% în patru ani până la 1300 de lei.
Pentru a nu li se mai reproșa că nu oferă și surse de finanțare, cei de la PSD susțin că banii pentru proiectele pe care le-au anunțat ar urma să vină din fonduri europene „investiți în economie” dar și prin apariția unui Fond Strategic de Investiții, prin creșterea colectării, reducerea evaziunii și recuperarea de arierate și prin digitalizarea ANAF.
După ce în urmă cu patru ani, PSD a promis, dar nu s-a ținut și de cuvânt, că salariile sub 2.000 de lei nu vor fi impozitate, social-democrații au revenit cu această ofertă electorală, numai că în noua schemă de impozitare, există o diferență în funcție de numărul de copii: pentru angajatul cu un copil impozitul ar fi zero pentru veniturile sub 2.500 de lei, iar pentru cei cu doi, trei și patru copii plafonul crește la 3.000 de lei.
Tot în privința copiilor, PSD propune dublarea imediată a alocațiilor, dar și o creștere a acestora în viitor și o bonificație de până la 10% la pensie pentru mamele cu trei copii.
În zona investițiilor și a sprijinului pentru mediul privat, PSD vine cu promisiuni legate de înființarea Băncii de Dezvoltare a României pentru IMM-uri și finanțarea marilor proiecte de infrastructură, un program pentru stimularea construcțiilor, dar și un program pentru investițiile mari, de aproape un miliard de euro anual.
PSD a mai venit cu aceste promisiuni și în 2016, fără a le aduce la îndeplinire, iar lui Grindeanu i s-a atras atenția că mai multe măsuri cu caracter economic, printre care impozitul zero pentru salariul minim sau înființarea Fondului Suveran de Investiții, nu au fost îndeplinite, după cum nici cele opt spitale regionale, spitalul metropolitan din București sau autostrăzile promise nu au devenit realitate, deși se aflau în programul de guvernare din 2016.
Abia cooptat în PSD, Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății și președinte al Societății Române de Microbiologie a propus înfiinţarea unei reţele naţionale de circa 800 de centre medicale comunitare, pentru îngrijirea la domiciliu a persoanelor vârstnice, ca „cheie” a reconstrucției sistemului de sănătate.
Costul mediu al unui centru ar fi de 500.000 de euro iar la el ar urma să lucreze 3-4 medici de familie, care să deservească circa 6 milioane de locuitori.
„Acest pas, dacă va fi îndeplinit, va reprezenta cheia reconstrucţiei întregului sistem de sănătate, pentru că îl legăm de reţeaua de centre de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate. Adică, omul într-un areal relativ mic are acces la serviciile de medicină primară şi nu numai, la asistenţă socială şi asistenţă comunitară şi, de asemenea, încercăm în măsura posibilului asistenţă medicală stomatologică", a declarat Alexandru Rafila atunci când a lansat programul pe sănătate al PSD. El a spus că medicii de familie ar trebui să lucreze în aceste centre, fără a mai fi folosiți ca „masă de manevră", dându-li-se uneori „sarcini imposibile".
PNL susține, însă, prin vocea ministrului Finanțelor, Florin Cîțu, că PSD nu doar că nu are surse de finanțare pentru promisiunile sale electorale, dar și că ar intenționa, încă din 2019, supraimpozitarea pensiilor și creșterea valorii RCA.
El a spus că programul prezentat recent de PSD, prin vocea lui Sorin Grindeanu, nu se deosebește de cel prezentat în 2016 de Liviu Dragnea, fostul președinte al PSD, acum în închisoare, și care și atunci și acum nu are și sursele de finanțare pentru măsurile propuse.
- USR: „Românie fără hoție”
Și USR- PLUS și-a prezentat programul de guvernare, cu 40 de angajamente structurate pe opt capitole: O Românie fără hoție, Un stat reformat, Sănătate cu prioritate, Educație ca la carte, Economia pe care țara o merită, Și natură și infrastructură, Lupta cu sărăcia, Calitate a vieții.
„Una din primele măsuri pe care le vom lua după ce ajungem la guvernare este să corectăm legile PSD antijustiţie şi să întărim reglementările din Codul penal pentru a da direcţie clară Justiţiei şi a da curaj oamenilor din Justiţie să îşi facă treaba, că nu vor fi influenţaţi de decizii politice care să le dea peste cap independenţa. Pe această fundaţie curată, cinstită, educaţia, sănătatea, economia devin pilonii de bază ai guvernării USR PLUS pentru România. Abia după ce pornim de la această curăţare, putem vorbi de eficienţă în cheltuirea banului public, de încurajarea antreprenoriatului”, a afirmat Dacian Cioloş, coprepreședinte al alianței la prezentarea programului de guvernare.
El a pledat pentru o Românie „fără hoție”, ca punct de plecare, „fără sinecuri şi fără privilegii pentru aleşi, fără imunităţi inutile, fără pensii speciale, fără atentate la păduri şi la sănătatea noastră.”
Și USR- PLUS promite finanțarea promisiunilor sale cu fonduri europene: 1 miliard de euro pentru o infrastructură sanitară modernă. Cât privește educația, USR PLUS propune „scoaterea politicii din şcoală” și desfiinţarea şi reorganizarea inspectoratelor şcolare judeţene, organizarea de concursuri pentru directorii de şcoli, ceea ce guvernul Cioloș a făcut deja prin ministrul tehnocrat Mircea Dumitru iar PSD a restaurat în a treia sa zi de guvernare după alegerile parlamentare din 2016.
La rândul său, Dan Barna, copreşedintele USR- PLUS spune că nu se mai poate ca ”Fără penali în funcții publice” să nu devină realitate constituțională iar reformarea parlamentului nu mai poate fi întârziată, cu reducerea sa la 300 de parlamentari, „o cifră foarte bună, astfel încât să putem elimina acea şleahtă de traseişti folosiţi strict ca masă de manevră.”
Barna spune că mandatul pe care alianța îl cere la parlamentare este tocmai pentru eliminarea „hoției” din țară.
“(...) statul a fost confiscat de un grup mic de indivizi care l-au stors de resurse şi care l-au transformat în instrument de acaparare a unei ţări întregi. Poate v-aţi întrebat în ultimii patru ani de ce suntem atât de intransigenţi. Răspunsul e simplu - pentru că mandatul pe care l-am primit este să punem punct actualei stări de lucruri şi să eliminăm hoţia din România. Mandatul pe care îl cerem azi este unul în care ne angajăm să continuăm această luptă şi să îi adăugăm şi munca de construcţie. Vrem să construim, iar ceea ce ridicăm să fie trainic.”
Printre angajamentele programului de guvernare al USR PLUS, intitulat “Revoluţia Bunei Guvernări”, se mai numără: eliminarea pensiilor speciale, digitalizarea serviciilor publice, primari în două tururi şi reforma electorală, transparenţa totală a cheltuielilor publice, reducerea numărului de primării prin comasare voluntară, împădurirea României şi combaterea tăierilor ilegale prin DNA-ul pădurilor, “autostrăzi pe bune şi nu pe hârtie”, acces garantat la medicamente esenţiale decontate 100%, zero taxe pe salariul minim, fonduri europene pentru investiţii în tehnologia verde, digitală, ecoturism şi industrii creative.
- PNL așteaptă să facă altă majoritate
Premierul Ludovic Orban, lider al PNL, a spus într-un interviu acordat Europei libere că este dispus să formeze un guvern împreună cu USR-PLUS, dar și cu UDMR. Planul PNL este de a strânge o majoritate de două treimi în Parlament pentru a iniția modificarea Constituției pentru a-l putea schimba pe Florin Iordache, artizanul OUG 13, de la șefia Consiliului legislativ, pentru desființarea Secției speciale și pentru a face toate asanările de legislație imposibile din cauza majorității pe care PSD o are încă în parlament și după ce a pierdut guvernarea.
Orban a dat asigurări că nu va mări taxele și impozitele și că deficitul bugetar va fi redus sub 3%.
PNL nu și-a făcut încă public programul de guvernare pe care-l propune alegătorilor săi la alegerile din 6 decembrie, poate și pentru că este deja la guvernare și mizează pe obținerea unei majorități pentru a putea repune pe făgașul normal legile justiției, așa cum au cerut cu insistență și Comisia Europeană și Parlamentul European și Comisia Veneția și Grupul GRECO.
În schimb, așa cum era de așteptat, PNL vorbește la prezent despre măsurile pe care le-a luat într-o guvernare grevată de pandemia de coronavirus.
„În plină pandemie şi criză economică mondială, doar într-un an de zile, Partidul Naţional Liberal a reuşit să facă mai mult decât a reuşit să facă guvernarea anterioară în 3 ani. Să luăm exemplul fondurilor europene, unde în primele opt luni din 2020, Guvernul PNL a reuşit să atragă 2,6 miliarde de euro, iar până la finalul lunii octombrie vor fi absorbite, în total, 3,2 miliarde de euro. Ca o comparaţie, în guvernarea PSD, anul trecut, a reuşit să atragă doar 1 miliard de euro. La un calcul simplu ne putem da seama că în mai puţin de 1 an, guvernarea PNL a atras de 3 ori mai multe fonduri europene decât într-un an de guvernare PSD”, spune PNL.
Liberalii își revendică, de asemenea, „cea mai amplă modernizare a infrastructurii de transport”, odată cu deblocarea sau începerea proiectelor de metrou „Drumul Taberei – Eroilor”, conexiunea feroviară Gara de Nord - Aeroportul Otopeni, Autostrada Sibiu – Piteşti, sunt doar câteva exemple importante în acest sens.
În martie 2020, Guvernul Orban a deschis şantierul autostrăzii Sibiu – Piteşti (25% din lucrările la tronsonul Sibiu - Boiţa sunt deja executate), iar în septembrie a obţinut de la Comisia Europeană 875,5 milioane euro fonduri nerambursabile, o primă alocare pentru finanţarea a 53 din cei 122 de kilometri ai autostrăzii ce va traversa Carpaţii.
De asemenea, Guvernul PNL a deblocat proiecte precum Autostrada Transilvania, Drumul expres Craiova-Piteşti, Centura Bucureşti, Autostrada A7: Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani – Suceava – Siret sau Autostrada A13: Braşov – Bacău.
În acest moment, România are peste 400 de kilometri de autostradă şi de drumuri expres în implementare, precum şi 23 de proiecte de modernizare a reţelelor primare de cale ferată. De asemenea, aproape 2 miliarde de euro vor fi investite pentru modernizarea şi extinderea aeroporturilor din cadrul reţelei primare: Bucureşti, Cluj, Constanţa, Timişoara, Sibiu şi peste 1 miliard de euro pentru aeroporturile din reţeaua secundară – Tuzla, Suceava, Braşov, Târgu Mureş, Baia Mare, Satu Mare, Oradea.
Spitalele regionale, poveste fără sfârșit
Spitalele regionale promise de PSD şi înscrise şi pe lista de obiective a mult trâmbiţatului program de guvernare din 2016 au rămas la stadiul de idee.
Guvernul Orban a semnat contractele de finanţare pentru cele trei spitale regionale – Iaşi (investiţie 500 mil. euro), Cluj (investiţie de 540 mil. euro.) şi Craiova (603 mil. euro). Valoarea totală este de 1,622 mld euro, iar capacitatea de spitalizare totală este de 2506 paturi.
De asemenea, guvernul PNL s-a angajat în construcţia unui nou spital judeţean la Sibiu, care va avea o finanţare de 500 de milioane de euro din Programul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă.
România este printre ţările cu cele mai mari resurse de gaz natural din Uniunea Europeană, însă are cel mai mic procent din populaţie racordat la reţeaua de gaz, doar 36% dintre cetăţeni.
„Astăzi, Guvernul PNL aduce gazele naturale în casele românilor, alocând 1 miliard de euro din fonduri europene pentru extinderea reţelelor locale. Sunt prevăzute a fi racordate un număr de 30.000 de gospodării la reţeaua de distribuţie de gaze naturale, pe lângă înfiinţarea de reţele de distribuţie. De asemenea, se vor putea finanţa activităţi care prevăd extinderea reţelei actuale”, spune PNL.
„Alegerile din 6 decembrie sunt alegeri decisive pentru România, sunt alegeri prin care românii decid continuarea investiţiilor reale în infrastructură, în sănătate, educaţie sau administraţie, lucru pe care doar o guvernare liberală cu majoritate solidă în Parlament îl poate realiza”, spune PNL.
