Ministerul Educației a pus în dezbatere publică un ordin care cuprinde o declarație de interese pe care toți profesorii care predau trebuie o completeze până la 31 decembrie 2023.
Declarația de interese trebuie să fie scrisă și depusă la școală. Directorul trebuie să desemneze un responsabil care să strângă aceste declarații de interese de la toți profesorii și să le înregistreze într-un Registru. Declaraţiile sunt apoi transmise la direcțiile județene de învățământ preuniversitar, actualele inspectorate școlare, care încă nu există.
„Declarația de interese se face în scris, pe propria răspundere și cuprinde norma didactică, activitățile de predare, activitățile de pregătire cu elevii – meditații și activitățile didactice desfășurate în cadrul unor proiecte, îndeplinite de cel care o completează”, arată ordinul Ligiei Deca.
Modelul declarației de interese cuprins în ordin prevede o rubrică pentru meditații care duce la interpretări. Profesorul ar trebui să scrie acolo numele elevului cu care face meditație și școala de unde provine acesta.
Părinte: unii profesori încă mai fac meditații cu elevii de la clasă
Interdicția ca profesorii să facă meditații contra cost cu elevii de la clasă este în vigoare din 2018 și e cuprinsă în codul etic al personalului didactic de la fiecare școală.
Unii părinți spun că acest lucru nu a fost respectat. „Sunt profesori care în continuare fac meditații cu elevii de la clasă, iar apoi îi favorizează la note. Pe mine, ca părinte, mă deranjează când un copil din clasa fiului meu este favorizat pentru că face meditații. Elevii care fac meditații cu proful de la clasă se laudă apoi sau vând lecțiile făcute la meditații”, a spus o mamă al cărei fiu învață la un liceu din București.
Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, spune că prin această declarație profesorii se simt vânați, însă codul de etică adoptat în urmă cu 4 ani, care interzicea meditațiile cu propriii elevi , „nu a fost respectat de majoritatea profesorilor”.
„Eu înțeleg nemulțumirea că și directorul și un reprezentant trebuie să se ocupe de această speță. Dar aici trebuie să ne referim și la situațiile în care un profesor nu predă la clasă și face apoi meditații cu propriii elevi. Despre asta este vorba”, spune Iulian Cristache.
Președintele FNAP susține că în ultima perioadă nu a mai avut semnale de la părinți, dar după părerea lui „peste 50% dintre părinți merg să își cumpere liniștea și notele copilului prin meditații cu profesorul de la clasă”.
„Un profesor va face meditații indiferent de ce va regla Ministerul Educației. Această măsură nu va scoate meditațiile la negru la suprafață, pentru că nu are cine să îi controleze”, spune Cristache.
Studiu: 1 din 3 elevi face meditații
Un studiu din 2021, realizat de IRES și de Societatea Academică din România, arăta că 1 din 3 elevi din România face meditații la cel puțin o materie. Dintre cei care iau meditații, 80% se pregătesc la matematică, iar aproximativ o treime iau meditații la limba română sau la limbi străine.
Însă nu există vreo statistică a numărului de copii care fac meditație cu profesorul de la clasă, lucru interzis de Legea Educației.
Declarația de interese este prevăzută în actul normativ intrat în vigoare pe 2 septembrie.
„Personalului didactic îi este interzis să desfășoare orice activitate care aduce atingere valorilor și principiilor care guvernează sistemul național de învățământ; acesta trebuie să reprezinte un model de etică și integritate pentru elevi și pentru societate”, scrie în lege.
Ce spun profesorii
Profesorii spun că sunt de acord să dea declarație de interese pe propria răspundere, dar se întreabă de ce să îi treacă în ea pe toți elevii cu care fac meditații.
„Mi se pare securistic. E ca și cum eu aș declara toți musafirii care intră la mine în casă”, spune Cristina Hopp, profesoară de limba română la Colegiul Silvic Bucovina Câmpulung Moldovenesc
Profesoara spune că ea face pregătire cu copiii prietenilor și nu le ia bani multora dintre ei.
„Mi se pare normal ca orice om care face venituri peste cele impozitate din salariu să declare veniturile la ANAF. Dar eu să declar că vine fetița Roxanei la mine în casă și că e elevă la școala generală X, în clasa a șasea, mi se pare securism. E aberant”, mai spune profesoara.
Cristina Hopp spune, în schimb, că e de acord să dea declarație de interese prin care să-și asume că nu dă meditații elevilor de la clasă.
„Există acest lucru în codul de etică de la liceul meu. Însă această declarație pusă acum în dezbatere nu e făcută cu scopul de a strânge bani la buget. Ci pentru că învățământul eșuează și e nevoie să tot arătăm cu degetul”, mai spune profesoara.
Cristina Hopp spune că profesorii de română de la liceu lucrează după niște repere metodologice care apar în fiecare an. „Ministerul nu a reușit nici până în momentul de față să sincronizeze programa de gimnaziu cu programa de liceu”.
„Așa deturnăm atenția de la problemele adevărate”
Andreia Bodea, directoare la Colegiul I.L. Caragiale București, spune că declarația de interese în forma pusă în dezbatere este exagerată. „Adică să numești un responsabil care să verifice, să cuantifice. Iar acela este un coleg. E o problemă de formă și nu de fond. Mi se pare de bun simț dacă se cere o declarație pe proprie răspundere că nu dai meditații copiilor de la propria clasă. Însă, cu toată această formă penibilă și stufoasă, oamenii nu vor declara. De exemplu, dacă cineva declară că „nu fac meditații”, ce faci, te duci la el acasă?”, se întreabă Andreia Bodea.
Directoarea spune că i se pare „cel puțin o coincidență bizară” momentul în care a apărut declarația de interese.
„Tu, diriguitor, nu ți-ai onorat promisiunile din perioada grevei profesorilor, dar exact acum mai aruncăm un blam public pe profesori. Și așa deturnăm atenția de la problemele adevărate”, spune Andreia Bodea.
Ministerul Educației face treaba ANAF-ului?
Reprezentanții profesorilor spun și ei că procedura care a fost pusă în dezbatere publică excede articolul de lege 169 din Legea Învățământului Preuniversitar.
„În articolul de lege spune foarte clar că este interzis să faci pregătire suplimentară cu propriii elevi în vederea atingerii competențelor cheie. Adică cele care se recuperează prin muncă remedială, ce ar trebui să realizezi la clasă și nu realizezi, din diverse motive”, spune Cornelia Stavri, secretar general FSLI.
Stavri se întreabă de ce i-ar interesa pe cei de la minister toate meditațiile, adică cine face meditații și cu cine în afara programului profesorului.
„Ministerul face treaba ANAF-ului? Nu cred că e legal așa. Ar trebui să îi intereseze doar ca profesorul să își facă treaba la clasă și să nu îl cheme pe elev contracost să predea ce nu a predat la clasă”, susține Cornelia Stavri.
Ce prevede ordinul pus în dezbatere publică
- Declarația de interese se face în scris, pe propria răspundere și cuprinde norma didactică, activitățile de predare, activitățile de pregătire cu elevii – meditații și activitățile didactice desfășurate în cadrul unor proiecte, îndeplinite de cel care o completează, conform modelului standard prevăzut în Anexa nr. 2 la procedură.
- Până la data de 31 decembrie a fiecărui an, personalului didactic de predare îi revine obligația să completeze declarația de interese.
- Personalul didactic de predare angajat ulterior datei de 31decembrie completează și depune declarația de interese în termen de 5 zile de la angajare.
- Pentru declararea intereselor, datele se completează cu informaţiile valabile la data completării declaraţiei.
- Formularele privind declarația de interese sunt puse la dispoziția personalului didactic de predare, în format electronic, pe pagina de internet a DJIP/DMBIP și a unității de învățământ preuniversitar sau, la cerere, în format letric, de către responsabilul pentru declarațiile de interese
