Linkuri accesibilitate

Deficit de 4,5% din PIB în 2019. Economistul Ionuț Dumitru: „Derapajul era inevitabil. Împrumuturile sunt obligatorii”


Deficitul bugetar este estimat să ajungă în acest an la 4,3%, potrivit proiectului de rectificare bugetară, publicat de miercuri de Ministerul de Finanțe. Florin Cîțu a subliniat că mai are niște „ași în mânecă” pentru a aduce deficitul în jurul valorii de 4%, dar chiar și așa este mult peste țința de deficit cerută de Bruxelles, adică 3%.

Creșterea deficitului, care ajunge să fie cel mai mare din Europa, e produsă de neîncasarea veniturilor prognozate, de scăderea creșterii economice (4% față de 5,5% prognozată de PSD) și de nerealizarea proiectelor cu fonduri europene.​

„În mod evident, deja este depăşită ţinta de deficit în execuţia bugetară, e clar că nu putem asigura menţinerea ţintei de deficit, pentru că asta ar însemna să nu asigurăm cheltuieli absolut necesare, indispensabile, fără de care multe instituţii publice şi autorităţi locale nu ar avea resursele financiare pentru a încheia anul în bune condiţii. (…) Am spus foarte clar că vom aloca toate resursele financiare pentru ca niciun român să nu aibă de suferit. Sigur că, pentru a putea asigura aceste sume, va creşte deficitul, dar ne asumăm această creştere de deficit, pentru că n-avem aici de ales”, a precizat premierul Ludovic Orban.

Economistul Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal subliniază că era de așteptat acest derapaj, deoarece cheltuielile bugetare au fost subestimate, în timp ce veniturile au fost supraestimate, fapt care a fost semnalat de economiști și de organismele interne și internaționale încă de la începutul acestui an.

Lucrurile au evoluat exact așa cum ne așteptam și anume execuția bugetară a arătat că veniturile nu s-au realizat și chiar cu o marjă destul de mare, în timp ce cheltuielile au fost depășite. În special cheltuielile curente. Și atunci este clar că derapajul era inevitabil”, argumentează fostul șef al Consiliului Fiscal.

El mai arată că, deja, un prim indiciu al faptului că deficițul ar fi urmat să fie depășit a fost că, la finalul lunii octombrie, deficitul lăsat moștenire de guvernarea PSD a fost de 2,8% „foarte mare față de aceeași perioadă a anilor anteriori”. În plus, atrage atenția Ionuț Dumitru, conform declarației noului ministru de Finanțe, Florin Cîțu, mai există o serie de facturi neplătite pentru PNDL, de circa 5 miliarde de lei, de rambursări de TVA de aproximativ 3 miliarde de lei, dar și restanțe la plata concediilor medicale la Casa Națională de Sănătate: „dacă le adunăm doar pe acestea trei, avem cam 1% din PIB”.

În acest context, împrumuturile „sunt obligatorii”. Ionuț Dumitru amintește că la rectificarea bugetară s-au realocat o serie de sume, majoritatea pentru plata cheltuielilor curente. De pildă, luna decembrie nu era acoperită pentru plata pensiilor și a salariilor, iar atunci împrumuturile sunt singura soluție pe termen scurt. Deocamdată, România are o datorie publică în jurul valorii de 35% din PIB, gradul de îndatorare maxim acceptat de UE fiind de 60% din PIB.

Cu toate acestea, lucrurile nu sunt încă scăpate de sub control, atrage atenția economistul, însă punctează că un deficit de 4,3% este cel mai mare din Europa, în condițiile în care aproape jumătate dintre țările UE au surplus: „am fi oaia neagră a Europei la deficitul bugetar”.

Pentru anul viitor, Florin Cîțu a precizat, pentru Europa Liberă că speră să revină la 3% deficit: „Nu cred că este posibil, dar vom fi aproape cu deficitul. Bugetul care va veni, va avea o țintă de deficit aproape de 3%, dar va fi puțin mai mare. Respectând și legea pensiilor și legea salarizării, cam 3,5%. Asta este ceea ce cred eu acum, a spus Florin Cîțu.

Cîțu: Anul viitor deficitul bugetar va fi de 3,5%
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:58 0:00

Și președintele Klaus Iohannis a declarat că „ecuația bugetului pe 2020 este complicată”.

Comisia Națională de Prognoză, pe estimările căreia se construiește bugetul, anunță, sub noua conducere schimbată după venirea la putere a liberalilor, cifre mai apropiate de realitatea economică. Astfel în prognoza de toamnă, se estimează o creştere economică în vecinătatea inferioară a nivelului de 4,0% pentru anul 2019, pe baza datelor statistice sectoriale ale conturilor naţionale disponibile pentru primul semestru, şi de 4,1% pentru anul 2020. „În acelaşi timp, sunt de evidenţiat corecţiile în jos faţă de prognoza de primăvară (atunci când la conducerea instituției se afla Ion Ghizdeanu, considerat un apropiat al lui Liviu Dragnea și Darius Vâlcov, n.r.) de la 5,5%-5,7% la 4,0%-4,1% în 2019-2020”, arată raportul Comisiei de Prognoză.

Riscul unui deficit care depășește 3% este acela de a intra în procedură de deficit excesiv și, mai mult, crescând nevoia de împrumuturi, banii împrumutați ar putea fi mai scumpi.

Ministrul de Finanțe a mai explicat, pentru Europa Liberă, că anul viitor strategia sa este de a se împrumuta mai ieftin, evitând să răspundă dacă cuantumul împrumuturilor îl va depăși pe cel din acest an. De altfel, și guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, atrăgea atenția cu ceva timp în urmă că important este unde se duc banii și nu neapărat cât împrumută statul.

Pe de altă parte, fostul șef al Consiliului Fiscal explică faptul că este important ca România să le dea „investitorilor și mesajul că înțelege gravitatea situației bugetare și ia măsuri care să corecteze acest derapaj în anii următori. România trebuie să vină cu un deficit bugetar semnificativ mai mic și să reintrăm în angajamentele pe care le are ca țară membră a UE”.

Cine pierde la rectificarea bugerată

  • Ministerul Educației Naționale: 2,08 miliarde de lei
  • Ministerul Afacerilor Interne: 1,18 miliarde de lei
  • Ministerul Transporturilor: 1,08 miliarde de lei
  • Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: 1,06 miliarde de lei
  • Ministerul Fondurilor Europene: 0,3 miliarde de lei
  • Secretariatul General al Guvernului: 0,22 miliarde de lei
  • Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale: 0,11 miliarde de lei

Cine câștigă la rectificarea bugetară

  • Ministerul Muncii și Justiției Sociale: 3,98 miliarde lei
  • Ministerul Sănătății: 2,89 miliarde de lei
  • Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: +1,76 miliarde lei - se propune asigurarea suplimentară a 1,8miliarde de lei pentru Programul Național de Dezvoltare Locală, precum și pentru derularea proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă (+10 milioane lei)
  • Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: 0,38 miliarde lei
  • Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat: 0,299 miliarde lei
  • Ministerul Finanțelor Publice: 0,23 miliarde de lei

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG