Opoziția a depus miercuri seara, la ora 22:30, la Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, o a treia cerere de suspendare a președintelui Klaus Iohannis.
Listele sunt semnate de această dată, în premieră, și de membri ai Uniunii Salvați România. Documentele ar trebui să fie trimise de îndată președintelui României și plenului Parlamentului, pentru dezbateri și vot final.
La a treia încercare, opoziția ar avea deci numărul necesar de semnături (155), ar fi îndeplinit procedurile (depunerea concomitentă, la Camera Deputaților și Senat, a cererii), dar nu se știe când se vor întruni din nou Birourile Reunite ale celor două Camere, pentru continuarea procedurii de suspendare a președintelui României.
Într-o postare pe Facebook, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, anunța că noua cerere de suspendare a lui Klaus Iohannis a fost depusă cu succes.
Deși partidul pe care îl conduce nu fusese inițiatorul acțiunii de suspendare de acum trei săptămâni (când Partidul Oamenilor Tineri - POT a avut prima în acest sens), Simion s-a implicat direct și s-a ocupat personal de depunerea acelei inițative la Camera Deputaților. În același timp, la Senat, un alt coleg de-al lui de la AUR făcea același lucru, cu mai multă discreție, fără să anunțe demersul pe rețelele sociale.
Până miercuri seara, 5 februarie, cererea de suspendare a președintelui fusese respinsă din două motive: prima dată pentru că nu fusese depusă concomitent și la Camera Deputaților, și la Senat, a doua oară din lipsa numărului minim necesar de semnături.
Conform procedurii din Regulamentul ședințelor comune al celor două Camere, cererea trebuie semnată de o treime din numărul de deputați și senatori - 155 de persoane pentru Parlamentul din 2025 (464 deputați și senatori) și trebuie depusă în același timp la cele două birouri Permanente ale Camerelor.
Articolul 82
(1) Propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României în cazul săvârșirii de către acesta a unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, făcută de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor, se depune concomitent la birourile permanente ale Camerelor Parlamentului.
(2) Birourile permanente, sub semnătura președinților, comunică neîntârziat această propunere Președintelui României, precizându-se totodată data și locul ședinței comune a Camerelor.
Sursa - Regulamentul comun al Camerei Deputaților și Senatului
Primul act - 161 de voturi, cerere „neconcomitentă”
Procedura de suspendare a lui Klaus Iohannis a fost începută de Partidul Oamenilor Tineri, pe 16 ianuarie.
POT a strâns atunci 161 de semnături.
Documentele au fost depuse în zile diferite la Birourile Permanente ale Camerelor Parlamentului așa că, spun surse participante la întrunire, în ședința comună a Birourilor celor două Camere, susținută online, s-a constatat că nu era îndeplinită condiția concomitenței și cererea a fost respinsă.
Li s-ar fi comunicat semnatarilor - partidelor AUR, POT și SOS România că, pentru o nouă cerere, e nevoie de noi semnături.
Lucrurile au rămas în coadă de pește până luni, 3 februarie, când, pentru că exista o nouă ședință a Birourilor Reunite ale celor două Camere pentru adoptarea Legii Bugetului, Opoziția s-a mobilizat și a strâns din nou semnături.
De data aceasta, pentru că au avut la dispoziție doar câteva ore, aceleași partide au reușit să găsească doar 155 de doritori. Adică minimum necesar. Explicația ar fi legată de faptul că o parte dintre membrii SOS România ar fi renunțat la apartenența la acest partid și ar cocheta cu Puterea.
Cu numărul minim de semnături și cu cererile depuse concomitent, opoziția ar fi putut să treacă la următoarea etapă a suspendării.
Dar colegii de la Putere, cei din PNL și PSD, adică, din Birourile reunite ale celor două Camere au spus că documentele au venit prea târziu pentru ședința de luni și că documentele vor fi cercetate la o dată ulterioară.
Actul doi - 155 nu e 153
Următoarea ședință a avut loc peste două zile, miercuri, pe 5 februarie, în ziua în care Parlamentul era plin ochi pentru că se vota Legea bugetului.
La ședința Birourilor reunite, surpriză! Din 155 de voturi pentru suspendarea președintelui, rămăseseră valabile doar 153. Pe adresa șefilor celor două Camere ale Parlamentului veniseră două cereri de retragere a semnăturilor - Alexandrin Moiseev și Alexandru Ștefan Băiașu, ambii parlamentari neafiliați, foști SOS România.
Pe loc, membrii din Opoziție ai Birourilor Permanente au încercat să găsească o soluție. Partidul Oamenilor Tineri a plecat după încă două semnături, pe care le-a și găsit. Una dintre ele i-ar fi aparținut omului de afaceri și proprietar de club de fotbal, Gigi Becali (AUR).
Dar enervați de șicanele la care PNL și PSD supun partidele care vor suspendarea lui Klaus Iohannis, membrii aflați de față ai Uniunii Salvați România (USR) s-au oferit să semneze chiar ei, pe loc, listele, astfel încât toate condițiile să fie îndeplinite.
Cel puțin așa povestește unul dintre participanții la ședință, membru USR, pentru Europa Liberă.
USR anunțase inițial că nu se alătură Opoziției extremiste pentru inițierea unui astfel de demers, dar că va vota în plen cererea, atunci când ea va ajunge acolo. Se părea însă că șansele să ajungă în plen deveneau din ce în ce mai mici...
Adăugând toate voturile strânse ad-hoc, cerința legală a numărului minim de 155 ar fi fost respectată.
Numai că Puterea a decis că voturile trebuiau să existe, în integralitatea lor, la momentul depunerii cererii, nu la dezbatere. Asta deși, la depunere, fuseseră 155.
Argumentul nu funcționase însă în sens invers. Când partidelor radicale le-au lipsit brusc două voturi, solicitarea nu a mai fost valabilă. Când au rezolvat lipsurile rapid, din nou, nu a mai fost valabilă...
Actul trei - 178 în cap
Cu o nouă respingere în tolbă, Partidul Oamenilor Tineri, secondat de AUR, dar având acum și ajutorul USR, a plecat chiar în ziua votării bugetului la o nouă vânătoare de semnături pentru depunerea suspendării.
Până în seara zilei de miercuri, au strâns nu mai puțin de 178 de nume. 26 vin de la USR.
Miercuri seară, la 22:30, la secretariatele Birourilor celor două Camere, două echipe depuneau noile cereri. De data asta nu doar că se sincronizau să fie „concomitent”, dar si numerotau paginile pentru că, la a doua cerere de suspendare, membrii Birourilor reunite se plânseseră că au primit doar niște semnături, nu și cererea propriu-zisă.
Foile cu cererea se pierduseră pe drum, semn că Pristanda e din ce în ce mai prezent printre responsabilii cu numărătoarea...
Pierderea numărului de semnături amintește de un pasaj celebru din cea mai cunoscută comedie românească, „O scrisoare pierdută”, de Ion Luca Caragiale, Polițistul Pristanda încearcă să îl convingă pe prefectul Ștefan Tipătescu că a arborat toate steagurile primite.
PRISTANDA: Apoi să le numărăm, coane Fănică: două la prefectură (steaguri n.r).
TIPĂTESCU: Două...
PRISTANDA: Două pe piaţa lui 11 Fevruarie...
TIPĂTESCU: Patru...
PRISTANDA (căutând în gând): Două la primărie...
TIPĂTESCU: Şase...
PRISTANDA (acelaşi joc): Unul la şcoala de băieţi...
TIPĂTESCU: Şapte...
PRISTANDA: Unul... la şcoala de fete...
TIPĂTESCU: Opt...
PRISTANDA: Unul la spital...
TIPĂTESCU: Nouă...
PRISTANDA: Două... la catrindală, la Sf. Niculae...
TIPĂTESCU: Unsprezece.
PRISTANDA: Două la prefectură... paispce...
TIPĂTESCU (râzând): Le-ai mai numărat pe ale de la prefectură.
PRISTANDA: Nu, coane Fănică, să trăiţi! (continuă repede, pe nerăsuflate) Două la primărie, optspce, patru la şcoli, douăzeci şi patru, două la catrindală la Sf. Niculae, treizeci...
TIPĂTESCU (râzând): Le-ai mai numărat o dată pe toate astea şi aduni rău...
PRISTANDA: Doamne păzeşte, coane Fănică, să trăiţi, patruzeci şi patru, în cap... patruzeci şi patru... Cum zic, unul-două, poate vântul... ori cine ştie…
Sursa - O scrisoare pierdută, I.L. Caragiale
Actul patru - Un deznodămând greu (de) așteptat
Pentru analizarea formală a noii cereri, a treia, care, în viziunea semnatarilor, nu ar mai avea nicio hibă procedurală, e nevoie să se întrunească Birourile reunite ale celor două Camere. Ele pot fi convocate, conform aceluiași Regulament comun, doar la cererea celor doi președinți.
Nici Ilie Bolojan (PNL), președintele Senatului, nici Ciprian-Constantin Șerban (PSD) nu au răspuns, până la momentul publicării acestui articol, întrebărilor Europei Libere despre momentul în care va fi analizată noua cerere și despre încurcăturile de la ... numărătoare.
Teoretic, Birourile ar trebui să trimită de îndată cererea atât președintelui Iohannis, cât și plenului reunit. Acesta din urmă ar putea aproba suspendarea, după cum arată legea, cu votul a 234 de parlamentari.
Pe perioada suspendării, funcția de președinte al țării este asigurată de președintele Senatului, demnitate ocupată în prezent de șeful interimar al PNL, Ilie Bolojan.
Articolul 15
(1) Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului se întrunesc în ședință comună, la convocarea președinților acestora, pentru:
a) adoptarea proiectului ordinii de zi și a proiectului programului de lucru ale ședințelor comune ale Parlamentului;
b) stabilirea datei și locului desfășurării ședințelor comune;
c) pregătirea și asigurarea desfășurării în bune condiții a lucrărilor ședințelor comune;
d) îndeplinirea oricăror altor atribuții prevăzute de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de celelalte acte normative în vigoare incidente.
(2) Lucrările ședințelor comune ale birourilor permanente ale celor două Camere sunt conduse, prin rotație, de președinții acestora sau, în absența lor, de către unul dintre vicepreședinți, desemnat de către președintele respectivei Camere.
Sursa - Regulamentul comun al Camerei Deputaților și Senatului
Care este procedura în cazul suspendării președintelui
- Cererea e trimisă în Plenul parlamentului și președintelui
- Președintele în funcție transmite un punct de vedere
- E constituită o comisie parlamentară care analizează dacă președintele a încălcat grav Constituția (trei zile)
- E cerut punctul de vedere al Curții Constituționale
- După vot, se cere Guvernului inițierea referendumului pentru demiterea președintelui (48 de ore)
- Referendumul trebuie organizat în maximum 30 de zile
- Referendumul este validat dacă întrunește majoritatea voturilor cetățenilor înscriși în listele electorale
- Președinte interimar devine președintele Senatului
- Preşedintele interimar al României poate exercita toate atribuţiile preşedintelui ales, cu excepţia celor prevăzute la art. 88-90 din Constituţie – adresarea de mesaje către Parlament, dizolvarea Parlamentului şi consultarea poporului prin referendum cu privire la probleme de interes naţional
Opoziția: Alegeri toxice cu Iohannis la Cotroceni
USR și AUR, cele două mari partide de opoziție, până mai ieri pe poziții contrare în ceea ce privește majoritatea temelor politice sau sociale, au păreri similare despre șicanele și reticența Puterii de a înregistra cererea de suspendare a președintelui Klaus Iohannis.
„Majoritatea toxică din actualul Parlament încalcă în mod iresponsabil atât Constituția, cât și regulamentele parlamentului și îl susțin necondiționat pe președintele Iohannis, al cărui mandat constituțional de cinci ani este, în mod evident, depășit”, a declarat Laurențiu Plăeșu, viceliderul grupului AUR din Senat, pentru Europa Liberă.
„Din păcate, această majoritate s-a obișnuit atât de mult să încalce Constituția, legile si regulamentele fără să răspundă legal, încât nu cred că în al doisprezecelea ceas se vor trezi și vor realiza că majoritatea cetățenilor români își doresc altceva”, a mai spus el.
„Ar fi un avantaj pentru candidații proeuropeni să nu-l avem pe Klaus Iohannis la Cotroceni - un om urât de toată România – ci să fie Ilie Bolojan care, pe Constituție este președintele Senatului și, în momentul declanșării suspendării, s-ar duce la Cotroceni”, a declarat Ionuț Moșteanu, liderul grupului USR de la Camera Deputaților, pentru Europa Liberă.
„În plus, am auzit declarațiile liderilor Coaliției care au spus că, pentru candidatul lor, ar fi bine ca Iohannis să facă un pas în spate. Deci, toată lumea vrea să facă un pas în spate. Resping teoria că ar fi instabilitate, ar fi mai multă stabilitate, Ilie Bolojan ne-ar reprezenta mult mai bine”, a mai spus Moșteanu.
Politolog: Plecarea lui Iohannis ar veni prea târziu pentru partidele proeuropene
Politologul Sergiu Mișcoiu, cercetător și profesor de științe politice la Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, este de părere că Guvernul va tergiversa și va împinge cât mai departe în timp posibilitatea luării în discuție a propunerii opoziției.
„[Puterea] nu dorește să existe o dezbatere publică mai amplă, inclusiv în Parlament, în legătură cu ceea ce se întâmplă în momentul de față prin prelungirea mandatului lui Iohannis. Dorește să ducă discuția în alte zone. Dezbaterea publică să nu fie despre acest subiect, pentru că este un subiect care, desigur, nu aduce puncte Guvernului, ci opoziției, și de aceea încearcă să nu existe pe agenda publică o asemenea discuție”, spune Mișcoiu.
„Prezența USR alături de partide de extremă dreapta este o problemă”, este de părere profesorul Cristian Pîrvulescu de la Școala Națională de Științe Politice din București.
„Acest gen de colaborare nu poate să nască decât semne de întrebare. Cei care se revendică drept antisistem l-au transformat pe Klaus Iohannis într-un obiectiv de campanie electorală, e evident că la asta ne referim. Nu există niciun argument pentru depunerea cererii de suspendare, Curtea Constituțională a dat deja un răspuns că nu s-a încălcat nicio lege, iar faptul că se pune în discuție decizia Curții este o formă de presiune”, explică Pîrvulescu.
Sergiu Mișcoiu crede însă că, odată cu alăturarea parlamentarilor USR la inițiativa opoziției extremiste, puterii îi va fi greu să ignore noua cerere de suspendare.
„Nu ajută cu nimic să existe un interimat acum. E prea târziu. Ar pune în dezbaterea publică o temă sensibilă și ar aduce un președinte interimar în persoana domnului Bolojan, care nu va putea face mare lucru și care va periclita și capacitatea de a control a Senatul în mod direct și de a trece acele proiecte pe care și le-ar dori la Senat. Nu ar reprezenta loc o gură de oxigen așa cum și-ar închipui unii.”
„Ar fi trebuit să fie luată decizia aceasta de comun acord, în decembrie. Altfel ar fi stat lucrurile dacă am fi avut un interimat asumat și s-ar fi organizat alegeri mai repede, tocmai pentru a nu permite deschiderea acestui imens front care este prelungirea unui interimat prin metode discutabile din punct de vedere al democrației”, concluzionează Sergiu Mișcoiu.
Pîrvulescu crede însă că demisia lui Iohannis nu ar fi adus niciun beneficiu democrației.
„Nu cred că extrema dreaptă trebui să facă agenda publică”, e de părere Pîrvulescu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
