Nu mai departe de marți au fost demiși trei șefi regionali, printre care și cel al regiunii Luhansk, Gaidai Sergei Vladimirovich. Nu a fost oferit vreun motiv, dar Ukrainska Pravda scrie că acesta ar urma să fie numit ambasador în Kazahstan. Zvonuri despre demiterea sa circulau încă din ianuarie 2023.
Ceilalți doi guvernatori demiși sunt Maxim Marchenko, guvernatorul regiunii Odesa, și Sergey Gamalia, președinte al Administrației Regionale Hmelnițkîi, din vest.
Marchenko a fost numit în postul de șef al Administrației Regionale de Stat Odesa în martie 2022 și este colonel al Forțelor Armate.
Gamalia a fost numit președinte al Administrației Regionale de Stat Hmelnitskyîi la 3 decembrie 2020. A venit la putere din afaceri în domeniul transporturilor și restaurantelor.
În 26 februarie anul acesta, președintele Zelenski l-a demis pe generalul Eduard Moskaliov, comandant al forţelor comune ale Ucrainei care luptă în regiunea Donbas, unde s-au dat lupte grele pentru orașul Bahmut, aflat acum aproape integral în mâinile rușilor.
Moskaliov ocupa acest post din martie 2022, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina.
Colaborarea cu Rusia
O altă decizie surprinzătoare de demitere, în iulie 2022, a unor personaje din topul administrației de la Kiev, a fost cea de înlăturare din funcție a șefului Securității Interne ( SBU), Ivan Bakanov, prieten din copilărie cu Zelenski, și a procurorului general, Irina Venediktova.
Cei doi înalți oficiali au fost acuzați că nu și-au îndeplinit în mod corespunzător obligațiile. În cazul lui Bakanov, potrivit The Guardian, a fost aplicat articolul 47 din Statutul disciplinar al forțelor armate ale Ucrainei, care se referă la „neexecutarea îndatoririlor oficiale, care are ca rezultat victime umane sau alte consecințe grave sau creează premisele unei amenințări cu astfel de consecințe”.
Irina Venediktova devenise foarte cunoscută în acea perioadă, ea fiind cea care se ocupa de investigarea crimelor de război comise de ruși în Ucraina.
Decizia președintelui Zelesnki nu a fost întâmplătoare în contextul în care peste 60 dintre subalternii celor doi oficiali acționau împotriva intereselor Ucrainei în teritoriile ocupate de ruși, scrie Reuters.
Colaborarea cu Rusia a unor oficiali era un fenomen la ordinea zilei după invazie. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat în contextul demiterilor că au fost depistate 651 de cazuri de presupusă trădare și colaborare în rândul unor angajați ai Procuraturii și ai forțelor de ordine.
„O astfel de serie de infracțiuni împotriva fundamentelor securității naționale și legăturile depistate între angajații forțelor de securitate ale Ucrainei și serviciile speciale ale Rusiei ridică foarte serioase semne de întrebare în legătură cu liderii acestor instituții”, spunea Zelenski.
Președintele ucrainean a precizat că vor urma și alte demiteri.
Potrivit Reuters, rămâne neclar cum de a căzut atât de repede regiunea Herson în contrast cu rezistența acerbă din jurul Kievului, care a forțat Rusia să se retragă în cele din urmă pentru a se concentra pe capturarea zonei industriale Donbas, din est.
Scandalurile de corupție au dus la demiteri în lanț
De mai mare răsunet au fost revocările din funcție în contextual scandalurilor de corupție care au zguduit Ucraina și au ridicat semne de întrebare asupra pregătirii țării în vederea aderării la Uniunea Europeană.
La începutul acestui an au fost demiși cinci guvernatori regionali și patru viceminiștri. Este vorba de guvernatorii regiunilor Dnipropetrovsk (centru), Zaporojie (sud), Sumi (nord), Herson (sud), și al capitalei Kiev.
Reznicenko, guvernatorul din Dnipropetrovsk, a fost acuzat de mai multe publicații ucrainene, în noiembrie, că ar fi atribuit contracte de reparaţii de drumuri în valoare de zeci de milioane de euro unui grup cofondat de iubita sa, care lucrează ca antrenor de fitness.
Guvernul i-a demis, de asemenea, pe viceministrul apărării Viaceslav Şapovalov și pe cel al politicii sociale, Vitali Muzîcenko, plus doi viceminiştri ai dezvoltării teritoriale, Ivan Lukeria şi Viaceslav Negoda.
Anatoli Ivankevici şi Viktor Vîşniov, ambii şefi adjuncţi ai serviciului ucrainean de transport maritim şi fluvial, au fost, de asemenea, revocaţi din posturile lor.
Au urmat la rând cinci procurori regionali - din regiunea sudică Zaporojie, regiunea centrală Kirovograd, dar şi din regiunile nordice Poltava, Sumî şi Cernihiv - au părăsit funcţia "la cerere".
Șeful departamentului de achiziţii al armatei, Bodgan Hmelniţki, a fost de asemenea demis, după ce era suspendat încă din decembrie.
Unul dintre scandalurile de corupție a vizat chiar Ministerul Apărării, lucru extrem de grav în plin război.
Ministerul ucrainean al Apărării, condus de Oleksii Reznikov, a fost acuzat că achiziționează alimente pentru armată la prețuri de două până la trei ori mai mari decât cele din magazinele alimentare din Kiev.
Fostul ministru adjunct al Apărării, Viaceslav Șapovalov, a fost acuzat că a făcut lobby pentru contracte alimentare pentru militari la preţuri umflate și că a cumpărat veste antiglonț, căști și îmbrăcăminte de proastă calitate pentru militari în valoare de peste 27,2 milioane de dolari.
Șapovalov se află în prezent într-un centru de detenție preventivă.
Ministrul adjunct al Infrastructurii, Vasil Lozinski, a fost arestat pe 21 ianuarie, fiind acuzat de fraudarea de fonduri publice pentru surse de energie alternativă în lunile de iarnă, conform CNN și Ukrainska Pravda.
Biroul Naţional Anticorupţie (NABU) l-a acuzat pe Lozinski că ar fi primit comisioane de 400.000 de dolari, iar în acest fel ar fi „expus şi deturnat fonduri bugetare”. El ar fi primit banii pentru a facilita semnarea unor contracte de achiziţie la suprapreţ a unor echipamente şi utilaje, inclusiv generatoare de energie electrică.
Cazurile de corupţie erau ceva obişnuit înainte de invazia rusă a Ucrainei.
Scandalul a apărut însă în contextul în care Kievul cere aliaţilor săi occidentali, al căror sprijin militar şi financiar este crucial, să trimită sute de tancuri pentru a face faţă Moscovei.
