Un dosar din arhiva KGB din Ucraina dezvăluie averea strânsă de un negustor de fructe și pedeapsa șocantă primită pentru presupuse fapte de corupție.

La începutul anilor 1960, guvernul sovietic condus de Nikita Hrușciov a lansat o cruciadă totală împotriva pieței negre.

Contrabandiștii au fost arestați cu un zel fără precedent. În arhiva Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev, istoricul Eduard Andryushchenko a descoperit în 2021 un dosar care detaliază arestarea și posibila execuție a unui comerciant presupus corupt prins în timpul represiunii.

Din 1944 până în 1954, Yakov Sheynkyn a lucrat ca transportator de mărfuri. Conducea regulat de la casa sa din Kiev până în vestul Ucrainei, pentru a transporta mere. Potrivit dosarului KGB, în timpul unei curse, el și-a cumpărat, la un moment dat, aproximativ 9 tone de mere de pe traseu.

Sheynkyn ar fi vândut ilegal fructele prin magazinele din Kiev, împărțind, se pare, profiturile cu managerii magazinelor.

Mai târziu, Sheynkyn și-a extins operațiunea după ce a obținut un loc de muncă pentru a supraveghea un depozit angro. Acolo, el ar fi organizat o piață neagră care a implicat manageri, vânzători, depozitari și șoferi de camioane.

Potrivit KGB, schema presupunea manipularea facturilor pentru a fura fructe, inclusiv banane și ananas, care erau rarități în Uniunea Sovietică. Fructele furate erau apoi vândute de către cei implicați în schemă.

Până la începutul anului 1961, Sheynkyn a adunat o avere estimată la 1.200.000 de ruble, adică în jur de 300.000 de dolari la cursul de atunci. Însă depozitarul a rămas discret cu privire la averea lui enormă.

Sheynkyn a pus pur și simplu deoparte economiile – în mare parte în aur, pentru bătrânețe. Cu ajutorul lui Abram Persion, un văr cu conexiuni, Sheynkyn și-a diversificat averea folosind ruble pentru a cumpăra bijuterii și blănuri scumpe.

Cea mai ostentativă achiziție a lui Sheynkyn a fost o broșă de aur împânzită cu diamante. Potrivit raportului KGB despre Sheynkyn, magazinul a plătit 125.000 de ruble – echivalentul a 13 ani de salariu pentru un muncitor sovietic mediu, pentru ornament.

În 1960, Sheynkyn a început să aibă emoții din cauza grămezile de comori adunate în apartamentul său. A început să împartă colete cu bijuterii și aur rudelor și prietenilor pentru a le ascunde pentru el. Printre rudele care au primit bunuri a fost și verișoara sa, Persion.

Sheynkyn avea motive să fie neliniștit. În februarie 1960, el a fost arestat, împreună cu zeci de persoane despre care se presupunea că aveau legătură cu comerțul de fructe de pe piața neagră.

Când arestările au ajuns în presa sovietică, cei cărora Sheynkyn le înmânase aurul au fost înspăimântați. În timpul investigației KGB asupra rețelei de fructe de la Kiev, cei care protejau comorile lui Sheynkyn au încercat în diferite moduri să scape de aurul și bijuteriile care li se încredințaseră.

Persion a ajuns la casa fiicei adulte a lui Sheynkyn și a soțului ei, Moses Gitelman, și a aruncat cutii de aur în pătuțul copilului lor înainte de a ieși din apartament, ignorând protestele cuplului. Soțul și soția panicați au încercat apoi să ascundă aurul în mormântul soției lui Yakov Sheynkyn.

În primăvara și vara anului 1962, Persion, Gitelman și alte persoane care ar fi primit comorile lui Sheynkyn au fost arestați. În total, aproape 2.000 de monede de aur cu o greutate totală de aproape 12 kilograme, împreună cu 600 de grame de bijuterii, blănuri de animale și alte obiecte de valoare au fost ridicate de la persoanele implicate în cazul Sheynkyn.

În decembrie 1962, 35 de persoane care ar fi fost implicate în negoțul cu fructe fuseseră trimise în judecată. Sheynkyn a fost condamnat inițial la 15 ani de închisoare, plus trei ani de exil intern.

Dar negustorul de fructe a fost condamnat de timpurile în care trăia. Pentru că Hrușciov căuta să dea exemple precum al său, Sovietul Suprem al URSS a intervenit și a decretat că instanței „i se permite” să-i condamne pe Sheynkyn și pe alții la moarte.

Un alt proces a urmat în aprilie 1963 și a dus la pedepse mai aspre pentru cei implicați. Persion a primit 12 ani de închisoare, Gitelman 8 ani, iar Sheynkyn a fost condamnat la moarte.

La scurt timp după condamnare, oficiosul sovietic Vechirniy Kyiv („Bună Seara Kiev”) a scris un articol de propagandă triumfalistă despre caz sub titlul „Mizeria”. „O altă pată murdară a fost ștearsă de pe fața strălucitoare a orașului nostru... Când murdăria apare pe vase, gazda o curăță cu grijă. Oamenii sovietici războară fără milă cele mai mici urme de murdărie...”

Ziarul nu a menționat extrema și anume că sentința a fost pronunțată ca urmare a intervenției lui Hrușciov. Sheynkyn a făcut apel la pedeapsa sa, dar petiția a fost respinsă pe 22 mai 1963. La scurt timp după aceea, a fost împușcat mortal.

^{A contribuit Amos Chapple (Praga). Traducere și adaptare de Ionuț Benea.}