Sediul ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării nu îți dă nici o secundă sentimentul că are vreo legătură cu viitorul. Lifturile vechi, decorul comunist și tablourile cu foștii miniștri atârnate pe holurile înguste îți dau sentimentul că domenii vitale sunt lăsate undeva pe margine. Ministrul Teleman recunoaște enormul decalaj pe care îl are România de recuperat față de țările unde digitalizarea reprezintă normalitatea. Acordă un calificativ de „5 cu indulgență României digitale”, care se pregătește să înlocuiască dosarul cu șină și hârtia cu semnătura electronică și conexiunea la Internet. Poșta Română și viitorul licitației 5G se află în coordonarea ministrului, ca de altfel întreaga Cercetare din România.
O imagine puternică descrisă de ministrul Teleman rămâne: Cercetarea, Cultura și Sportul sau pe colțul mesei la Guvern. Bugete mici, dezinteres maxim. În acest context, ministrul promite să se lupte cu Facebook pentru drepturile utilizatorilor acestei platforme. Cu ce șanse?
- despre lupta cu Facebook: „Putem modifica legislația pentru a sancționa abuzurile. Le-am scris să ne întâlnim”;
- drama digitalizării: „Avem în instituții Windows 98 și Office 97, dar nici alea nu sunt folosite. Multe calculatoare stau închise”;
- despre Poșta Română: „Nu am văzut mulți poștași alergând pe stradă cât mai repede să livreze. Viteza ar trebui crescută. Pe agenda noastră este depolitizarea și ocuparea tuturor posturilor prin concursuri”;
- despre privatizarea Poștei Române: „Cred mult în capitalul privat, cred că acolo unde există un mix între capitalul privat și stat, lucrurile merg mai bine sau ar putea să meargă mai bine. Decizia aparține Guvernului”;
- instituția care are nevoie cel mai rapid de reforma digitală: ANAF;
- despre bugetele de la Cercetare, Cultură, Sport: „Nu am simțit că sunt o prioritate. Și în Guvern - Cultura, Cercetarea, Sportul suntem la coada mesei”;
- despre licitația 5G: „Nu am simțit lobby-ul chinezesc sau al Huawei. Licitația începe anul viitor, în primul trimestru”;
- cum a ajuns ministru: „Nu știu ce mă recomandă, pot pleca și mâine”;
- despre salariul minim câștigat în 2020: „Un antreprenor are grijă de angajați, le asigură lor venituri și lui ar trebui să își asigure ultimul”;
- despre rămânerea la guvernare a USR PLUS cu orice preț: „Nimeni din conducerea USR PLUS nu susține rămânerea cu orice preț. Prețul e implementarea reformelor”;
- nota României la capitolul digitalizare: „5 cu indulgență”;
(*Varianta audio a interviului poate fi ascultată la finalul articolului)
Europa Liberă: Sunteți ministrul care a anunțat că vrea să se lupte cu Facebook-ul din cauza restricționărilor puse de platformă în anumite situații. Cum se vor implica mai exact autoritățile române în lupta cu Facebook?
Ciprian Teleman: „Am primit pe adresa ministerului, pe toate canalele nemulțumiri din partea utilizatorilor Facebook, fie că sunt persoane fizice, fie că sunt entități comerciale. E firesc să avem o reacție, întâi să înțelegem, pentru că suntem utilizatori și știm că există un contract între furnizorul de servicii și beneficiarul lor. Vrem să înțelegem dacă acel contract e respectat. În general, nemulțumirile sunt de comportament abuziv, unii utilizatori nu înțeleg de ce li s-a blocat conturile. Am cerut print-screen-uri. Într-adevăr, în unele situații e greu de înțeles, uitându-ne la regulile pe care Facebook ni le propune. Pasul următor e să transmitem lucrurile acestea reprezentanților Facebook, să vedem reacțiile".
„Legislație pentru a sancționa abuzurile Facebook"
Europa Liberă: Le-ați scris celor de la Facebook?
Ciprian Teleman: „Am trimis o scrisoare, un mesaj de invitație la discuție. Așteptăm un răspuns. Vedem următorii pași. Putem crea o legislație care să sancționeze abuzurile, dacă ele se întâmplă sau nu. Primul pas e să discutăm cu reprezentanții Facebook".
Europa Liberă: Cui ați scris mai exact și pe cine ați invitat la discuție?
Ciprian Teleman: „Am scris reprezentantului Facebook pentru Polonia, România și Ungaria și așteptăm un răspuns".
Europa Liberă: Când vorbiți de modificări legislative, la ce anume vă referiți? Cum ați putea dumneavoastră ca ministru și Parlamentul să faceți regulile unei platforme la care ești liber să participi sau nu?
Ciprian Teleman: „Putem să privim o entitate privată ca fiind un consumator căruia i se încalcă niște drepturi. Să ne raportăm la reglementările privind protecția consumatorului".
Europa Liberă: Vă referiți la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului?
Ciprian Teleman: „Avem instituțiile, putem să le sesizăm. Putem să avem inițiativă legislativă în colaborare cu ei".
Europa Liberă: Ați văzut discuțiile din afara României legate de Facebook, a fost și scandalul legat de Donald Trump, chiar credeți că puteți schimba?
Ciprian Teleman: „Nu trebuie să cred eu, eu trebuie să fac niște pași pe care sunt abilitat să îi facem, să respectăm drepturile cetățenilor".
Europa Liberă: Ce ar trebui să respecte Facebook în acest sens?
Ciprian Teleman: „De exemplu, timpii de răspuns. Sunt plângeri că după două săptămâni nu au primit un răspuns de la Facebook. Trebuie să vedem dacă e așa sau nu".
Europa Liberă: Nu e un paradox că ați transmis acest mesaj chiar pe contul de Facebook?
Ciprian Teleman: „E un mijloc de comunicare, cred că am respectat regulile agreate”.
Europa Liberă: Politicienii românii nu au ajuns să apeleze prea mult la Facebook ca principalul mijloc de comunicare și mediatizare a acțiunilor?
Ciprian Teleman: „Nu știu dacă e prea mult sau potrivit".
Europa Liberă: Dumneavoastră în afară de Facebook, prin ce alt mijloc comunicați?
Ciprian Teleman: „Facebook. Atât. Twitter, din când în când. Pagina ministerului. Facebook în principal. Facebook-ul e foarte popular în România. Cumva a câștigat piața, spre deosebire de alte țări unde Twitter e canalul favorit".
Europa Liberă: Aveți vreo explicație de ce preferă românii Facebook?
Ciprian Teleman: „Cred că și-a câștigat locul în piață. Aș presupune că interfața de utilizare a fost ușor de adoptat și asta i-a generat succesul".
Calculatoarele din instituții au Windows 98 și Office 97, dar nu sunt folosite
Europa Liberă: Ultimele licențe achiziționate prin contractul Microsoft sunt licențele de Windows XP și, parcă, Office 2007. Din informațiile deținute, aveți o situație asupra licențelor care există în primării, spitale, alte instituții ale statului?
Ciprian Teleman: „Nu aș spune că e neapărat în obiectul de activitate al ministerului să aibă inventarul licențelor, dar pentru a începe cu dreptul PNRR e un proces de inventariere a tuturor activelor informatice ale statului, suntem cam la jumătate, se ocupă Autoritatea pentru Digitalizarea României. În câteva săptămâni vom avea o imagine despre ce avem, ce e expirat, ce mai poate fi folosit, să știm mai apoi ce ne planificăm".
Europa Liberă: Din ce știți din teren sunt sisteme vechi de operare sau noi, cu licență?
Ciprian Teleman: „Hibrid. Sunt instituții care sunt la zi cu licențele și infrastructura, sunt instituții în care mai găsim Windows 98, Office 97, în prefecturi, spre exemplu. Ține de Ministerul de Interne".
Europa Liberă: Suntem în 2021 și avem prefecturi cu sisteme Windows 98.
Ciprian Teleman: „Drama este alta. Sunt Windows 98 și Office 97, dar nici alea nu sunt folosite. Drama este nivelul foarte scăzut al abilităților digitale din administrație. Putem lua licențe la zi, echipamente la zi, dar dacă nu vor fi folosite, degeaba am investit în ele. Aceasta este o componentă foarte importantă pe care trebuie să ne concentrăm: ridicarea nivelului de competențe".
Europa Liberă: Când spuneți dramă presupun că aveți și o imagine. Acele calculatoare nu se deschid, ce se întâmplă cu ele?
Ciprian Teleman: „Păi, e empirică imaginea aceasta. Studiul e în curs de derulare. Spun dramă pentru că asta este o frână de mână pentru orice efort de digitalizare a administrație".
Europa Liberă: Adică avem o administrație care chiar dacă ar beneficia de calculatoare, licențe, tot ce înseamnă modern...
Ciprian Teleman: „O parte din oameni nu le-ar folosi".
Europa Liberă: Ar sta închise?
Ciprian Teleman: „Da, le-ar ține închise".
Europa Liberă: Dar nu este o obligație de serviciu să lucreze pe ele?
Ciprian Teleman: „Acum vorbim generalități. Sunt instituții care se folosesc de infrastructura asta, dar sunt și cazuri în care echipamentele nu sunt folosite. Avem un milion de oameni în administrație, va trebui să începem un proces. A mai fost un demers de genul acesta în anii ’80 când a fost o politică de informatizare. Atunci erau selectați oameni din instituții, care mergeau la cursuri, veneau pregătiți. A fost o politică bună, a generat o inerție din care tragem beneficii și astăzi".
Europa Liberă: Din ce spuneți, administrația din România ar avea nevoie de astfel de cursuri de digitalizare.
Ciprian Teleman: „Da, sunt prinse în PNRR. Avem în PNRR planificată pregătirea câtorva zeci de mii de oameni din administrație".
Europa Liberă: Ce facem cu aceste calculatoare vechi, cu sisteme de operare vechi? Au măcar sistem de protecție antivirus sau există vulnerabilități, vorbim de prefecturi?
Ciprian Teleman: „Nu există un peisaj atât de omogen încât să zicem așa e sau nu e așa. Pe lângă componenta hard, e o componentă soft, care nu se referă la software. Se referă la a fi imigrant în spațiul digital. E ca și cum te-ai duce imigrant într-o țară străină. La început e foarte greu, dar apoi începi să înveți. Noi avem nevoie să aducem mulți oameni în spațiul digital. Dacă tentația este ca ei prima dată să se gândească la o mașină de scris sau la ceva scris de mână, tentația ar fi să meargă la calculator și să spună: aici mi-ar trebui o aplicație. Încă nu suntem acolo. Sunt instituții în care lucrurile acestea se întâmplă. Fie a fost un manager, fie a fost presiunea mare. Va trebui să ridicăm în ansamblu nivelul. De asta am prins în PNRR. Asta e valabil la nivelul întregii țări".
Europa Liberă: Cât de digitalizată e România?
Ciprian Teleman: „Digitalizarea e polarizată. Sunt zone de excelență care s-au dus departe și zone care au rămas în urmă".
Europa Liberă: Cine a rămas în spate?
Ciprian Teleman: „Sunt multe instituții. Este suficient să vă uitați unde stau oamenii la coadă, unde sunt nevoiți oamenii să se plimbe de la o instituție la alta. Spre exemplu, în cazul vânzării unei mașini trebuie să te plimbi de la o instituție la alta. Asta e în curs de rezolvare în termen scurt prin conectarea bazelor de date a mai multor instituții pentru a ajunge la acel principiu once only. Ai depus ceva într-un loc, apoi instituțiile plimbă documentele în format electronic. Sunt administrații locale care au făcut ceva în sensul acesta, în București se simte, Cluj, chiar și în zone rurale, renumitul Ciugud, în Buzău se simte".
Europa Liberă: Care e diferența majoră față de statele din vest: faptul că oamenii nu sunt pregătiți pentru componenta digitală, faptul că nu avem resursa fizică sau că instituțiile rămân în trecut?
Ciprian Teleman: „Lucrurile sunt legate. Starea de fapt vine din felul în care s-a făcut informatizarea. S-a făcut în mod reactiv. Când a existat o presiune, vezi cozi de 100 de oameni la schimbarea pașaportului, dura șase 6 ore să stai la coadă, îți lipsea un document și luai coada de la capăt. Acolo unde presiunea a fost destul de mare s-au mișcat. O convingere foarte neproductivă a fost teritorialitatea, fiecare instituție și-a făcut propria infrastructură. Asta a făcut dificil procesul de interoperabilizare a acestor baze de date, astfel încât să ajungem la ce spuneam: instituțiile să își rezolve treaba".
Ce ar trebui făcut pentru privatizarea Poștei Române și cât de politizată este instituția
Europa Liberă: Revenim la o instituție care pare că nu se desprinde trecut: Poșta Română. Simți că acolo lucrurile evoluează în vreun fel, lucrurile par încremenite în anii ’90 sau 2000.
Ciprian Teleman: „Până acum, din discuțiile cu cei din Poșta Română nu a existat o strategie cu perspectivă de zece ani. Cineva care să imagineze întâi o viziune, să se uite la servicii poștale ale unor țări care sunt înaintea, să se uite la realitatea românească, cu un mediul rural foarte mare, cu un nivel de abilități digitale. Prioritatea este stabilizarea financiară a Poștei Române. Lucrul acesta cere un oarecare efort, cu ochii pe costuri, cu ochii pe structura portofoliului de servicii al Poștei, iar stabilitatea asta financiară generează spațiu pentru a gândi o strategie".
Europa Liberă: Pe ministrul Teleman ce îl deranjează la Poșta Română?
Ciprian Teleman: „Locuiesc în Corbeanca, am un oficiu poștal, nu mă plâng. Un lucru care generează valoare pe termen lung: modul de interacțiune cu funcționarii. Nu pot spune că mă deranjează, sunt obișnuit cu el, am crescut cu el".
Europa Liberă: Nu e grav că deja ni se pare normal sistemul?
Ciprian Teleman: „Da, ne-am obișnuit așa".
Europa Liberă: Ne-am obișnuit cu răul?
Ciprian Teleman: „Da, lipsa contactului uman. Un client simte când e cineva pentru el acolo. Sunt lucruri care se pot corija. E nevoie de stabilitate financiară, creșterea gradului de bancabilitate, iar apoi Poșta poate intra în procese mai mari de transformare. Spre exemplu, creșterea vitezei. Poșta e acuzată că e lentă. Vorbeam în weekend cu directorii județeni, regionali și le spuneam: uite, în privat, curierii aleargă, când îți intră în birou vor să iasă cât mai repede de acolo și cu treaba rezolvată. Poate că sunt, dar eu nu am văzut mulți poștași alergând pe stradă cât mai repede să livreze. Viteza ar trebui crescută. Creșterea vitezei înseamnă creșterea tranzacțiilor, înseamnă mai mulți bani pentru Poștă".
Europa Liberă: Ați simțit că Poșta e galbenă?
Ciprian Teleman: „În ce sens?"
Europa Liberă: Declarația fostului director al Poștei Române care a spus că după mandatul său Poșta e galbenă.
Ciprian Teleman: „Eu nu am avut discuții politice în Poștă și nici nu îmi propun să am".
Europa Liberă: Dar cineva s-a preocupat de acest lucru din moment ce s-a lăudat. Nu vă deranjează de la un director că a îngălbenit Poșta? Înseamnă că politizarea a atins cote remarcabile în instituție. Unde e profesionalismul?
Ciprian Teleman: „Oamenii sunt responsabili de ce spun, domnul Grigorescu (n.r. – fost director Poșta Română) ar trebui să își asume responsabilitatea. Politizarea e un lucru important pentru partidul pe care îl reprezint, e o toxină care a stricat multe instituții. Pe agenda noastră este depolitizarea și ocuparea tuturor posturilor prin concursuri".
Europa Liberă: Ce concursuri sunt în desfășurare?
Ciprian Teleman: „Sunt demarate procedurile pentru ocuparea posturilor de administrator, director general și director economic".
Europa Liberă: Și dacă algoritmul va stabili că acolo ajunge un membru PNL sau USR PLUS?
Ciprian Teleman: „Politizarea nu înseamnă ca oamenii dintr-o instituție să facă parte dintr-un partid. Înseamnă să fie numiți acolo de partid, asta e cel mai grav. Atunci când un director poate să fie sunat de la cineva de la partid să spună fă aia, fă aia, atunci nu mai e în regulă instituția".
Europa Liberă: Ce vă face să credeți că viitorul director al Poștei Române nu va fi tot politic?
Ciprian Teleman: „Politic înseamnă să îl numească cineva politic. El nu va fi numit".
Europa Liberă: Și concursurile se câștigă uneori de cine trebuie.
Ciprian Teleman: „Asta e responsabilitatea mea, să mă asigur că va fi un concurs".
Europa Liberă: Garantați că viitorul director al Poștei nu va fi unul care va fi susținut politic, care răspunde unui telefon de la partid?
Ciprian Teleman: „Asta nu pot garanta. Noi suntem volatili. Dacă vă uitați pe holul ministerului și împărțiți la 30 de ani, vedeți care e speranța de viață a unui ministru. Cât mă voi ocupa de acest portofoliu, la Poșta Română nu va numi niciun partid vreun director".
Europa Liberă: Chiar dacă va câștiga concursul cineva agreat de un partid?
Ciprian Teleman: „A fi membru într-un partid nu e o vină".
Europa Liberă: Credeți că Poșta Română ar trebui privatizată?
Ciprian Teleman: „Cred mult în capitalul privat, cred că acolo unde există un mix între capitalul privat și stat, lucrurile merg mai bine sau ar putea să meargă mai bine. Nu e garantat, dar mediul privat are alte reguli. Trebuie să ne gândim la Poșta Română că e serviciu universal, ceea ce creează un anumit handicap de performanță. Un operator privat își va face planurile după zonele profitabile. Dacă Poșta ajunge în situația de a fi privatizabilă, să aibă niște parametri de performanță, atunci mi-am atins un obiectiv. Decizia de a fi privatizată sau nu aparține Guvernului. Cred că mixul de capital stat - privat poate să fie o bază de performanță".
Trei lucruri esențiale din PNRR
Europa Liberă: Ne puteți enumera trei lucruri concrete din PNRR care va îmbunătăți viața cetățenilor?
Ciprian Teleman: „Numărul unu: nevoia de a te prezenta la o instituție va fi redusă covârșitor până la a nu mai fi nevoie. Doi: dispariția dosarului cu șină, să nu mai fie nevoie de documente, cu copie după cartea de identitate. Introducem prin PNRR identitatea digitală. Trei: plimbatul de la o instituție la alta. Sunt trei lucruri majore, care vor apărea pe termen scurt până în 2026".
Europa Liberă: Ce facem cu oamenii care nu au competențe în folosirea unui calculator?
Ciprian Teleman: „Nicăieri adopția nu s-a întâmplat de la o zi la alta. Asigurăm o perioadă de tranziție, să vină față în față pentru cei care nu știu să folosească un calculator. Părinții mei folosesc cu lejeritate un calculator. Tatălui meu care a ieșit la pensie acum 14 ani i-am cumpărat un laptop și se descurcă".
Europa Liberă: Cloud-ul guvernamental este un alt obiectiv. Credeți că românii vor avea încredere ca Guvernul, în capacitatea statului de a administra aceste date personale?
Ciprian Teleman: Da.
Europa Liberă: Fără a se teme că există intruziuni în viața private? Vedeți câte teorii circulă în clipa de față.
Ciprian Teleman: „Nu am nicio îndoială. Folosirea cardului de sănătate nu a fost dificilă. Nu am vreo emoție".
Europa Liberă: Ați văzut câte discuții au apărut în jurul noului buletin.
Ciprian Teleman: „Au fost aceleași discuții și cu cardul de sănătate. Aștept discuțiile să apară. Există o curbă. Acum îmi scriu oamenii că vor repede noul buletin, sunt oameni care așteaptă să vadă și un segment de conservatori".
Europa Liberă: Cum ați caracteriza modul în care instituțiile publice din România comunică cu cetățenii?
Ciprian Teleman: „Instituțiile fac eforturi să-și îmbunătățească modul de comunicare, dar rămân într-o paradigmă de acum 20 – 30 de ani. Oamenii sunt infinit mai conectați, sunt într-un grup de whatsapp cu mămicile, grup de Facebook, comunică. M-am simțit tratat injust, umilit la biroul nu știu care. Mesajul acesta se duce mult mai repede. Văd că instituțiile nu iau în calcul noua realitate în care trăim. Nu mai comunicăm unu la unu și cu rețele. E nevoie de o schimbare, dar asta face parte din transformarea digitală".
Europa Liberă: Care credeți că este instituția care are nevoie cel mai rapid de reformă în domeniul digitalizării?
Ciprian Teleman: „Cred că ANAF-ul. Nu o spun cu vreo notă negativă, văd că face eforturi, dar trebuie un pic mai multă accelerație".
Europa Liberă: Cum ați perceput că scanerele din vămi nu au funcționat vreodată?
Ciprian Teleman: „Avem multe boli care ne vin din spate. Una e frica. Administrația din România e bântuită de frică. Frica de asumarea responsabilității. Am avut multe lucruri care puteau fi rezolvate prin a pune instituțiile la masă și a lua decizii. A vedea care sunt plusurile/minusurile și a debloca. Spre exemplu, programul de facturare electronică, codul comunicațiilor. Lucrurile se deblochează doar atunci când în sală sunt persoane cu putere de decizie. Dacă sunt trimiși doar reprezentanți tehnici, doar discută și nu se întâmplă nimic".
Europa Liberă: Ce ar trebui să se întâmple rapid la ANAF?
Ciprian Teleman: „Cred că inter-operabilitatea ANAF-ului cu mai multe instituții rezolvă multe. Anul acesta, prima licitație va fi pe standardizare și arhitectura acestui ecosistem numit cloud guvernamental. Lucrurile sunt pe agenda și negociate cu UE".
Europa Liberă: Când vom avea un ANAF așa cum ar trebui să fie?
Ciprian Teleman: „Primele semne pot apărea în mai puțin de un an. Pe partea de facturare electronică. Estonia spune că le-a luat 20 de ani. Noi avem viziunea, avem proiectul. Dacă ar fi să comparăm cu o casă: avem proiectul de rezistență, avem întregul proiect al digitalizării administrației publice, avem proiectul de detalii de execuție, semnele vor apărea gradual. Până la sfârșitul PNRR, nimic nu va semăna cu ce e acum. Sunt termene clare, asumate".
Europa Liberă: Aveți o evidență câte semnături electronice sunt?
Ciprian Teleman: „Aproximativ 700.000 de certificate de la toți operatorii".
O nouă strategie pentru Cercetare. Acum, Statul o ajută foarte puțin sau deloc
Europa Liberă: Sub coordonarea dumneavoastră este și cercetarea. Care este strategia?
Ciprian Teleman: „Acum se încheie strategia 2014 – 2020. În septembrie vom deschide consultările publice pe strategia 2020 – 2027, e aproape finalizată, am primit ultima versiune. E un proiect în care au lucrat experți. Ce este important în noua strategie este acordarea unui rol mult mai important inovării antreprenoriale. Ați văzut în ultimii ani, ne-am lăudat cu unicorni: Uipath, Elrond, Bitdefender. Rezultate care nu au venit dintr-un demers al statului, a fost un demers privat. Avem o zonă efervescentă pe care statul nu o ajută în niciun fel acum sau o ajută foarte puțin".
Cercetarea, Cultura și Sportul stau la coada mesei în Guvern
Europa Liberă: Bugetul pentru Cercetare rămâne în fiecare an unul mic. Când mai rămân câțiva bani se dau la Cercetare. Ați simțit vreodată că este o prioritate la construirea bugetului? Când s-a discutat despre rectificare, ați simțit că zona de cercetare e o prioritate?
Ciprian Teleman: „Nu. Nu am simțit că e o prioritate. Lucrul acesta nu o să rămână așa. Nu este o prioritate. Și în Guvern Cultura, Cercetarea, Sportul suntem la coada mesei”.
Europa Liberă: Și vă simțiți bine acolo?
Ciprian Teleman: „Unde?"
Europa Liberă: La coada mesei.
Ciprian Teleman: „Nu am o problemă cu unde stau”.
Europa Liberă: Nu mă refer la poziția dumneavoastră, ci la bugetul pe care îl primiți pentru domeniile pe care le gestionați.
Ciprian Teleman: „Lucrurile arată așa în momentul de față. Cercetarea e subfinanțată de la an la an. Cred că am reușit să opresc tendința de scădere a finanțării, să o stabilizez, cu o perspectivă optimist de creștere a finanțării de anul viitor. Perspectiva e discutată cu premierul. Noi am făcut calendarul, cine o să îl ducă până la capăt rămâne de văzut. Ce a lipsit în ultimii ani a fost o voce credibilă care să poată demonstra valoarea pe care cercetarea o aduce unei țări. Miniștrii s-au rotit din 2017 până în 2020, au avut durată de viață scurtă".
Posibila remaniere
Europa Liberă: Și în cazul dumneavoastră sunt zvonuri că s-ar putea să fiți remaniat. Premierul Cîțu a declarat că execuția bugetară nu a fost bună, iar dumneavoastră ați apărut pe lista remaniabililor.
Ciprian Teleman: „Eu nu am o problemă cu remanierea, important e ca atunci când plec cineva să poată prelua cât mai repede. Pe lângă că am construit ministerul am încercat să fac în așa fel încât dacă mâine cineva îmi spune mulțumim frumos, cineva să poată prelua mult mai repede decât am preluat eu".
Europa Liberă: Sunteți pregătit să plecați?
Ciprian Teleman: „Eu sunt pregătit să plec din prima zi. E despre politică".
Europa Liberă: Sunteți un ministru al unor domenii atât de importante: Cercetare, Digitalizare, Inovare, pe care nici măcar ați reușit să le impuneți, nu știu dacă oamenii știu că există acest minister.
Ciprian Teleman: „Nu cred că asta e important. Important e ce spun cei pe care ministerul îi deservește, respectiv institutele de cercetare. Eu am un dialog foarte susținut pe cei pe care trebuie să îi deservesc, dialogul este despre ce au ei nevoie pentru a-și duce misiunea la îndeplinire, să genereze valoare științifică".
5,6% execuția bugetară în zona de Digitalizare
Europa Liberă: În evaluarea dumneavoastră se ține cont de aceste lucruri?
Ciprian Teleman: „Evaluarea mea se face după obiectivele din programul de guvernare. Am o situație foarte clară pe fiecare obiectiv".
Europa Liberă: Noi știm că execuția a mers prost.
Ciprian Teleman: „Execuția noastră are două componente: Cercetare și Digitalizare. La Cercetare, execuția bugetară este de 96%, putea să fie 100%. La Digitalizare, care înseamnă Autoritatea pentru Digitalizarea României, execuția este de 5.6%”.
Europa Liberă: Stați un pic, 5,6% la Digitalizare. De ce?
Ciprian Teleman: „Pe de o parte, ce avea pe agenda ADR s-a mutat pe PNRR. Banii au devenit inutili. Era un proiect de finanțare a cloud-ului guvernamental. Bugetul Ministerului e mic față de alte ministere. Banii s-au mutat pe cercetare. Nu mai era necesar să începi un cloud anul acesta".
Europa Liberă: Ați fost prezentat ca unul dintre corigenții execuției bugetare.
Ciprian Teleman: „Pe mine nu mă interesează cum am fost prezentat".
Europa Liberă: Dar v-a prezentat premierul, nu presa.
Ciprian Teleman: „Foarte bine, premierul are dreptul să mă prezinte în orice fel. Nu mă deranjează. Cu premierul am vorbit, premierul știe foarte clar situația. Știe și motivele".
Europa Liberă: Dar nu a spus nimic.
Ciprian Teleman: „Nu pot să vorbesc în numele premierului. El spune ce vrea, eu știu ce am de făcut. Știe foarte bine structura. Am discutat despre rectificarea bugetară, am o relație bună cu premierul".
Europa Liberă: Ce se întâmplă cu Centrul Cyber al UE de la București?
Ciprian Teleman: „Lucrurile merg înainte. Pachetul de informații pentru instalarea unui Centru Cyber este foarte complex, presupune mutarea unor oameni".
Europa Liberă: Are sediu?
Ciprian Teleman: „Da. Ne-am hotărât asupra unei clădiri, nu știu dacă e o informație publică. A fost aleasă o clădire. Suntem în grafic. Cred că anul viitor o să putem livra la timp".
Când va începe licitația 5G și lobby-ul Huawei
Europa Liberă: De doi ani vorbim despre licitația pentru 5G. Când va demara ea cu adevărat?
Ciprian Teleman: „Ea depinde de două legi foarte importante: legea 5G care a trecut de Parlament și e promulgată, a doua este Codul Comunicațiilor. Codul Comunicațiilor a primit toate avizele importante, 25 din 27, ultimul fiind al CSAT. Termenul de a o avea scoasă din Parlament este noiembrie 2021".
Europa Liberă: În acest an nu va fi licitație pentru 5G?
Ciprian Teleman: „Nu. În acest an nu vom avea licitație. În trimestrul unu din 2022 vor exista condiții pentru organizarea licitației pentru spectru".
Europa Liberă: Ce se întâmplă cu China, a fost eliminată prin acel Memorandum semnat cu SUA?
Ciprian Teleman: „Există legea 5G care reglementează condițiile în care furnizorii de tehnologie pot instala echipamente".
Europa Liberă: China și firmele sale sunt eliminate?
Ciprian Teleman: „Există o lege, legea 5G, care reglementează".
Europa Liberă: De când sunteți ministru, ați simțit vreo presiune din partea firmei Huawei, au încercat să vorbească cu dumneavoastră?
Ciprian Teleman: "Nu am simțit vreo presiune".
Europa Liberă: Cum ați defini relația cu firma Huawei?
Ciprian Teleman: „Nu am nici o relație cu firma Huawei, nu avem relația cu firma".
Europa Liberă: Nu a protestat Ambasada Chinei?
Ciprian Teleman: „Să protesteze față de ce?"
Europa Liberă: Pentru eliminarea firmei Huawei din licitație.
Ciprian Teleman: „Ministerul nu a eliminat nici o firmă. Ministerul a promovat o lege care reglementează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească operatorii. Nu cred că vreo autoritate din România a menționat firmele unei companii. Spațiul 5G trebuie să fie sigur, trebuie să fie securizat, iar cei care vor să livreze echipamente trebuie să îndeplinească niște norme de siguranță. Dacă unii le îndeplinesc și alții nu, asta nu e treaba ministerului".
Europa Liberă: Ați remarcat vreun interes din partea firmelor rusești sau cu acționari ruși?
Ciprian Teleman: „Ministerul nu are relație cu firmele, face legislația. Nu am avut vreo presiune din vreo direcție".
Europa Liberă: Nici vreo doleanță?
Ciprian Teleman: „Noi avem dialog cu mediul privat, dar asta înseamnă asociații. Le ascultăm punctele de vedere, încercăm să le venim în ajutor".
Europa Liberă: Dumneavoastră nu ați simțit că există vreun lobby din partea firmei Huawei pentru 5G?
Ciprian Teleman: „Cum să-l simt, în cel fel? Nu l-am simțit".
Un ministru pregătit să plece acasă, care nu știe ce l-a recomandat pentru minister
Europa Liberă: Dumneavoastră când v-ați gândit să deveniți ministru al Digitalizării, când ați luat în calcul această posibilitate?
Ciprian Teleman: „Niciodată. USR PLUS a făcut propuneri, am fost consultat, probabil că nu singurul de către conducerea USR PLUS dacă aș lua în calcul. Asta foarte aproape de negocieri".
Europa Liberă: Propunerea a venit de la Dacian Cioloș?
Ciprian Teleman: „De la Dacian Cioloș, prin Dacian Cioloș, nu cred că a luat el decizia singur".
Europa Liberă: Ce vă recomanda?
Ciprian Teleman: „Nu știu ce mă recomanda”.
Europa Liberă: V-a luat prin surprindere?
Ciprian Teleman: „Nu, nu m-a luat prin surprindere. În PLUS am avut o comisie națională de politici publice, aproximativ 150 – 200 de colegi. Comisia a generat cel mai bun program politic din 1989 și până acum, program din care multe se regăsesc în actualul program de guvernare".
Europa Liberă: Care a fost rolul dumneavoastră?
Ciprian Teleman: „Eu am fost într-una din comisii, în comisia pentru economie și economie digitală, condusă de Dragoș Pâslaru".
Europa Liberă: Pregătirea profesională nu indica faptul că ați fi cel mai indicat pentru această funcție.
Ciprian Teleman: „Probabil că de acolo a plecat decizia. Nu am avut o discuție să întreb de ce am fost propus".
Europa Liberă: Vi se pare normal ca directorul unei societăți comerciale să câștige salariul minim pe economie?
Ciprian Teleman: „Da, de ce nu? Depinde de societate".
Europa Liberă: A dumneavoastră. Vi s-a părut normal să vă dați salariul minim pe economie?
Ciprian Teleman: „Un antreprenor investește în propria firmă".
Europa Liberă: În același timp nu plătește toate taxele către stat dacă și-ar da un salariu mai mare.
Ciprian Teleman: „Un antreprenor are grijă de angajați, le asigură lor venituri și lui ar trebui să își asigure ultimul. Gândirea în România e invers, patronul să ia cât poate și dacă e să își mai poată plăti și oamenii".
Europa LIberă: Dumneavoastră ați încasat dividende care apar în declarația de avere.
Ciprian Teleman: „Sunt reinvestite. Acum nu mai încasez, m-am retras din toate companiile. Banii sunt tot în business".
Dorește ministrul să înceapă o afacere imobiliară în Buftea?
Europa Liberă: Intenționați să dezvoltați o afacere imobiliară în Buftea?
Ciprian Teleman: „Nu. E o prostie rostogolită. În 2003, din economii, am cumpărat o bucățică de teren dintr-un teren mai mare cu gândul, pe care îl aveau mulți atunci, că atunci când îi va crește prețul să ne închidem creditul la casă. Cred că s-au mai gândit încă o mie la fel ca noi. Cei care dețin majoritatea terenului au cerut un PUZ pe terenul respective pentru a-l parcela. Eu am zis la momentul respectiv că vreau să vând partea mea. Au făcut demersurile la primărie la Buftea, s-au ocupat ei de toate lucrurile. Nu am de gând să investesc, nu am nici talent, nici bani. Intenția mea e să scap de teren, sunt 3.000 mp".
Europa Liberă: Cât ați investit, cât vă așteptați să câștigați?
Ciprian Teleman: „Cred că a fost în jur de 9.000 – 10.000 de dolari".
Europa Liberă: Care este valoarea de astăzi a terenului?
Ciprian Teleman: „Habar nu am".
Europa Liberă: Dacă intenționați să vindeți, știți prețul zonei.
Ciprian Teleman: „Nu știu prețul zonei. Știu că pe strada la mine a oscilat, în 2008 era 100 de euro mp, apoi a scăzut cu criza. Nu știu".
Falia din USR PLUS și rămânerea la guvernare
Europa Liberă: Faceți parte din echipa lui Dacian Cioloș pentru Congres. Dumneavoastră ați simțit falia din USR și PLUS când ați văzut că foștii membri USR nu vor să facă parte din echipa lui Dacian Cioloș?
Ciprian Teleman: „Sunt membri, e domnul Stoica".
Europa Liberă: Și cam atât.
Ciprian Teleman: „Da, dar e explicabil. Cred că e o etapă care trebuie luată ca atare, fiecare tabără vrea să-și apere o parte din identitate, din specificul organizațional. Sunt mult mai multe lucruri pe care le avem în comun față de alte partide care au fuzionat sau au încercat să fuzioneze. Rădăcina din care vin membrii PLUS și USR e cam aceeași."
Europa Liberă: Dar la acest Congres vom vedea o bătălie între fosta echipă PLUS și fosta echipă USR.
Ciprian Teleman: „Dacă așa ar fi bătăliile politice din România, cum sunt între USR și PLUS, cred că am avea mult de câștigat. Nu e o bătălie, e într-o competiție. E o competiție între două programe care nu au diferențe fundamentale. Cred că e mai puțin important cine e președintele partidului, cred că cel mai important e ce o să facă partidul mai departe."
Europa Liberă: Sunteți printre cei care susțin să rămâneți la guvernare cu orice preț?
Ciprian Teleman: „Nu, nimeni din conducerea USR PLUS nu susține rămânerea cu orice preț. Prețul e implementarea reformelor".
Europa Liberă: Și dacă nu se întâmplă?
Ciprian Teleman: „Eu sunt pregătit oricând să ies".
Europa Liberă: Vă dau un caz concret, avem programul PNDL 3. PNL insist ca el să fie adoptat în Guvern până la Congresul din 25 septembrie. USR PLUS insistă cu desființarea SIIJ. Dumneavoastră ce veți face dacă premierul Cîțu vine în Guvern și va spune: astăzi adoptăm PNDL 3 și nici o altă reformă nu a avansat.
Ciprian Teleman: „De ce să luăm în calcul scenariul acesta?".
Europa Liberă: Îl luăm în calcul pentru că premierul a anunțat că în această săptămână s-ar putea să avem acest scenariu.
Ciprian Teleman: „Dacă premierul a anunțat, înseamnă că această decizie e consecința unor discuții despre cum să fie acest PNDL 3 care s-au purtat în Coaliție. Cred că în Coaliție, prin dialog, ambele părți au înțelepciunea de a se retrage pentru a găsi acel punct comun".
Europa Liberă: Ce veți face dacă premierul vine cu un astfel de punct pe ordinea de zi a Guvernului, iar în Coaliție nu există consens?
Ciprian Teleman: „Vom lua împreună o decizie".
Europa Liberă: Vă retrageți de la discuția din Guvern?
Ciprian Teleman: „O să luăm o discuție împreună cu colegii. Scenariul unei decizii abrupte a premierului nu stă pe masă. Nu cred. Eu nu cred că premierul face așa ceva".
Europa Liberă: Când l-a demis pe Vlad Voiculescu vă așteptați?
Ciprian Teleman: „Nu. Am reacționat așa cum ne-am priceput".
Europa Liberă: Ministrul Teleman ce notă ar da României la capitolul digitalizare?
Ciprian Teleman: „Cinci cu indulgență. A trecut clasa. Și cu premise clare pentru a crește".
Interviul integral cu ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării:
Facebook Forum