Informația a fost confirmată, joi seara, de un oficial al Casei Albe, citat de The Guardian.
„Președintele va vorbi mâine după-amiază (vineri n.r.) cu liderii transatlantici într-un apel telefonic despre acumularea de trupe militare de către Rusia la granița cu Ucraina și eforturile noastre continue de a urmări descurajarea și diplomația”, a declarat un oficial de la Casa Albă, potrivit The Guardian.
La rândul ei, vicepreședintele SUA, Kamala Harris, urmează să sosească la München pentru câteva zile de discuții cu lideri mondiali, inclusiv cancelarul german, Olaf Scholz, secretarul de externe al Marii Britanii, Liz Truss, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Înaintea conferinței pe securitate care începe la München, ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, a criticat apăsat Rusia pentru „cererile sale de război rece” și pentru că a refuzat să participe la întâlnire.
„Cu o desfășurare fără precedent de trupe la granița cu Ucraina și cerințele războiului rece, Rusia contestă principiile fundamentale ale ordinii de pace europene”, a spus Baerbock într-un comunicat.
„Călătoresc astăzi la München pentru a discuta despre cum putem încă contracara logica amenințărilor cu violența și escaladarea militară cu logica dialogului... Este o pierdere faptul că Rusia nu profită de această oportunitate.”
De partea cealaltă, Vladimir Putin se întâlnește vineri cu președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, înaintea datei oficiale de încheiere a exercițiului militar din Belarus la care participă 30.000 de militari ruși și tehnică de luptă.
Dimensiunile exercițiului au amplificat temerile liderilor din Occident cu privire la o posibilă intervenție militară în Ucraina, începută de pe teritoriul altui stat.
Lukașenko a spus doar că va discuta cu Vladimir Putin detalii ale cooperării militare viitoare și nu a precizat dacă forțele ruse vor pleca după 20 februarie, ci doar că „baze militare ruse permanente nu sunt necesare în Belarus”.
Întâlnirea Blinken- Lavrov, condiționată
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken urmează să se întâlnească săptămâna viitoare cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, cu condiția să nu existe o invazie a Ucrainei. Mișcarea oferă speranță că, totuși, canalele diplomatice au rămas deschise, chiar dacă avertismentele SUA privind o invazie iminentă devin mai puternice.
„Dacă invadează în zilele următoare, va fi clar că nu au fost niciodată serioși în privința diplomației”, a declarat purtătorul de cuvânt al departamentului de stat, Ned Price. Blinken a declarat joi că i-a trimis o scrisoare lui Lavrov în care îi propune o întâlnire în Europa.
De altfel, Blinken a lansat joi în fața Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, la New York, un avertisment puternic în acest sens, spunând că „miza depășește cu mult Ucraina”.
„Cea mai apropiată amenințare la adresa păcii și securității este agresiunea viitoare a Rusiei împotriva Ucrainei. Miza depășește cu mult Ucraina. Acesta este un moment de pericol pentru viața și siguranța a milioane de oameni, precum și pentru fundamentele Cartei Națiunilor Unite și ordinea internațională bazată pe reguli care păstrează stabilitatea la nivel mondial”, a spus secretarul de stat al SUA, Antony Blinken în fața Consiliului se Securitate al ONU.
„Și amintiți-vă că, în timp ce Rusia a luat în derâdere în mod repetat avertismentele noastre, numindu-le melodramă și prostii, ei au acumulat în mod constant peste 150.000 de soldați la granițele Ucrainei, precum și capacități de a conduce un asalt militar masiv. Nu doar noi vedem asta. Aliații și partenerii văd același lucru", a continuat Blinken.
Rusia caută un „pretext” pentru o invazie
Îngrijorarea Statelor Unite și a aliaților a atins joi cote maxime după ce în regiunile separatiste Donețk și Luhansk au avut loc bombardamente ale unor clădiri, inclusiv o grădiniță și un liceu. Separatiștii proruși și autoritățile de la Kiev se acuză reciproc de atac, în timp ce Rusia neagă orice implicare, dar avertizează că situația „escaladează”.
NATO și SUA și-au exprimat îngrijorarea față de o posibilă încercare a Moscovei de a găsi un pretext pentru a declanșa un atac înarmat asupra Ucrainei.
„Suntem îngrijorați că Rusia încearcă să creeze un pretext, o scuză pentru un atac armat la adresa Ucrainei. Nu avem încă informații clar, dar știm că Rusia a trimis la granițe cele mai numeroase trupe din ultimele decenii. Sunt foarte mulți ofițeri de informații ruși care operează în Ucraina. Monitorizăm îndeaproape ce se întâmplă”, a declarat Jens Stoltenberg joi în timpul unei conferințe de presă la sediul Alianței din Bruxelles după o reuniune de două zile a miniștrilor apărării din NATO.
Ulterior, un mesaj similar a fost transmis de președintele SUA, Joe Biden. acesta le-a spus reporterilor care îl așteptau când părăsea Casa Albă că SUA ar avea motive serioase să creadă că este așa, iar pericolul unei invadări a Ucrainei rămâne unul „foarte ridicat”.
Nu este prima dată când Occidentul acuză Rusia de punerea la cale a unor operațiuni menite să creeze un pretext pentru o invazie.
În 3 februarie, presa americană scria că serviciile de informații ale SUA au date despre un plan rusesc de crearea a unui pretext pentru invadarea Ucrainei (așa numite operațiuni „false flag"). Era vorba, explica The New York Times, despre un clip video trucat care ar arăta un atac fie pe teritoriul Rusiei, fie asupra minorității ruse din estul Ucrainei.
Moscova amenință cu măsuri de natură tehnico-militară
În acest context răspunsul dat de Kremlin oficialilor americani, un document de 11 pagini, ridică semne de întrebare asupra intențiilor lui Vladimir Putin.
Rusia susține, potrivit Agenției de presă din Rusia Tass, că va fi „forțată să răspundă” cu măsuri tehnico-militare dacă Statele Unite nu sunt de acord cu cerințele sale de securitate.
„În absența oricărei dispoziții din partea americanilor de a conveni asupra garanțiilor ferme, obligatorii din punct de vedere juridic, pentru a ne asigura securitatea, Rusia va fi obligată să răspundă, inclusiv prin punerea în aplicare a unor măsuri tehnico-militare”, se arată în documentul publicat de agenția de știri de stat TASS, preluată de The Moscow Times.
Rusia spune că va inspecta instalațiile americană anti-rachetă din România și Polonia dacă primește înainte garanțiile de securitate cerute: Ucraina să nu adere vreodată la NATO și prezența militară NATO din țările membre din apropierea Rusiei să revină la nivelul din 1997.
