Linkuri accesibilitate

Nemulțumită de răspunsul SUA, Moscova amenință cu măsuri de natură tehnico-militară


Rusia spune că e pregătită să negocieze tratatele de control al armelor și să inspecteze bazele de rachete americane din România și Polonia, dar numai dacă cerințele sale de securitate vor fi luate în seamă. (În imagine: Sistemul antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, România)
Rusia spune că e pregătită să negocieze tratatele de control al armelor și să inspecteze bazele de rachete americane din România și Polonia, dar numai dacă cerințele sale de securitate vor fi luate în seamă. (În imagine: Sistemul antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, România)

Rusia susține că va fi „forțată să răspundă” cu măsuri tehnico-militare dacă Statele Unite nu sunt de acord cu cerințele sale de securitate.

Moscova este nemulțumită că SUA nu au dat un răspuns constructiv la „garanțiile de securitate” pe care le-a cerut și susține că ar putea lua „măsuri tehnico-militare”, se arată în răspunsul scris al Rusiei către SUA, citat de Tass.

„În absența oricărei dispoziții din partea americanilor de a conveni asupra garanțiilor ferme, obligatorii din punct de vedere juridic, pentru a ne asigura securitatea, Rusia va fi obligată să răspundă, inclusiv prin punerea în aplicare a unor măsuri tehnico-militare”, se arată în documentul publicat de agenția de știri de stat TASS, preluată de The Moscow Times.

Despre refuzul SUA de a garanta că Ucraina nu va fi niciodată primită în NATO, documentul spune că „nu este constructiv” și cere trupelor alianței să se retragă din țările care au aderat la alianță înainte de 1997.

„Insistăm asupra retragerii tuturor forțelor armate americane din Europa Centrală, Europa de Est și Țările Baltice”, se mai spune în document.

Scrisoarea adaugă că Rusia este pregătită să negocieze tratatele de control al armelor și să inspecteze bazele de rachete americane din Polonia și România, dar numai dacă cerințele sale de securitate vor fi luate în seamă.

„Salutăm disponibilitatea Statelor Unite pentru consultări adecvate”, se spune în document. „Această activitate nu poate înlocui soluționarea problemelor cheie puse de Rusia”, se mai spune în scrisoare

SUA: „Moment periculos”

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus joi, în discursul său susținut în fața Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, la New York, că ne aflăm într-un „moment periculos” al crizei dintre Ucraina și Rusia.

„Cea mai apropiată amenințare la adresa păcii și securității este agresiunea viitoare a Rusiei împotriva Ucrainei. Miza depășește cu mult Ucraina. Acesta este un moment de pericol pentru viața și siguranța a milioane de oameni, precum și pentru fundamentele Cartei Națiunilor Unite și ordinea internațională bazată pe reguli care păstrează stabilitatea la nivel mondial”, a spus secretarul de stat al SUA, Antony Blinken în fața Consiliului se Securitate al ONU.

„Trebuie să arătăm ceea ce Rusia îi face Ucrainei în acest moment”, a spus el.

Blinken a adăugat că informațiile pe care le deține indică în mod clar că acumularea forțelor militare ruse dovedește intenția unui atac al Rusiei împotriva Ucrainei în „zilele următoare”.

El a spus că vorbește la Națiunile Unite despre Rusia și Ucraina „nu pentru a începe un război, ci pentru a preveni unul”.

„Sunt astăzi aici nu pentru a începe un război, ci pentru a preveni unul. Informațiile pe care le-am prezentat aici sunt validate de ceea ce am văzut derulându-se la vedere în fața ochilor noștri timp de luni de zile”, a spus el cu privire la intențiile Rusiei de a invada țara vecină.

„Și amintiți-vă că, în timp ce Rusia a luat în derâdere în mod repetat avertismentele noastre, numindu-le melodramă și prostii, ei au acumulat în mod constant peste 150.000 de soldați la granițele Ucrainei, precum și capacități de a conduce un asalt militar masiv. Nu doar noi vedem asta. Aliații și partenerii văd același lucru", a mai spus Blinken.

El a spus că i-a trimis o scrisoare ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, în care îi propune să se întâlnească săptămâna viitoare în Europa.

El propune, de asemenea, întâlniri ale Consiliului NATO-Rusia și ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

17 februarie 2022. Secretarul de stat, Antony Blinken, descrie, cu detalii, la ONU, cum pregătește Rusia invadarea Ucrainei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:59 0:00

„Aceste întâlniri pot deschide calea pentru un summit al liderilor cheie în contextul dezescaladării pentru a ajunge la înțelegeri cu privire la preocupările noastre reciproce de securitate. În calitate de diplomați principali pentru națiunile noastre, avem responsabilitatea de a face toate eforturile pentru ca diplomația să reușească, să nu lăsăm nimic, nicio piatră diplomatică neîntoarsă”, a spus el.

El a spus că Rusia va răspunde probabil că SUA „alimentează isteria”.

„Guvernul rus poate anunța astăzi dincolo de orice dubiu că Rusia nu va invada Ucraina, afirmat clar, spus clar întregii lumi și apoi să o demonstreze retrăgându-și trupele, tancurile, avioanele înapoi în hangare și trimițând diplomații la masa negocierilor. În zilele următoare, lumea își va aminti acel angajament. Sau refuzul de a-l îndeplini", a conchis el.

Biden: Caută un pretext ca să poată invada

Și președintele Joe Biden a avertizat, joi, că un atac rusesc asupra Ucrainei ar putea începe în zilele următoare și a susținut că Moscova ar putea oricând crea un pretext pentru a începe războiul.

Deși a susținut că există, în continuare, o „cale diplomatică” menită să evite conflictul, el a folosit un limbaj dur pentru a prezice violența iminentă.

„Este foarte mare”, a spus Biden când a fost întrebat cât de ridicat este nivelul de amenințare pentru o invazie rusească în Ucraina. „Este foarte mare pentru că nu și-au mutat niciuna din trupele lor”, a spus el înainte de a pleca în Ohio.

„Au mutat mai multe trupe - numărul unu. Numărul doi: avem motive să credem că sunt implicați într-o operațiune de dezinformare pentru a crea un pretext, o scuză, ca să poată invada. Fiecare indiciu pe care îl avem este că sunt pregătiți să intre în Ucraina, să atace Ucraina”, a spus Biden.

Autoritățile ucrainene îi acuză pe separatiștii proruși de mai multe incidente armate

Mai multe incidente armate au fost provocate joi de separatiștii proruși din Donețk și Luhansk.

În timp ce Kievul și autoritățile locale din Donbas susțin că forțele proruse sunt cele care au lansat atacul, lovind mai multe clădiri, inclusiv o grădiniță și un liceu, Rusia neagă, dar afirmă să situația în zonă „escaladează”.

Autoritatea locală mai transmite că la momentul atacului se aflau în unitatea de învățământ 30 de elevi și 14 angajați ai instituției.

Nu este prima dată când Occidentul acuză Rusia de punerea la cale a unor operațiuni menite să creeze un pretext pentru o invazie.

Pe 4 februarie, serviciile secrete americane au anunțat că dețin dovezi despre intenția Rusiei de a-i înscena Ucrainei un așa-zis atac pentru a justifica apoi o invazie rusească în țara vecină, potrivit Departamentului de Stat al SUA și oficialilor americani.

Planul despre operațiunea false-flag (creare a unui pretext) a fost dezvăluit de oficialii americani celor ucraineni și aliaților europeni în discuțiile purtate pe tema tensiunilor create de mobilizările masive de trupe rusești la granițele Ucrainei.

Planul includea un videoclip care arăta desfășurarea atacului cu mai multe explozii, inclusiv echipamente care să se vadă ostentativ că aparțin Ucrainei și națiunilor aliate, cu drone fabricate în Turcia, cu locații distruse și cadavre presărate printre dărâmături, potrivit The New York Times.

Atacul urma să se dea fie pe teritoriul Rusiei, fie asupra minorității ruse din estul Ucrainei.

Prin dezvăluirea informațiilor, SUA spera să dejoace acest plan de propagandă al Rusiei.

Clipul video ar fi parte a unei strategii mai ample de manipulare desfășurată de Moscova încă din noiembrie în social media, pe situri conspiraționiste sau în presa controlată de Kremlin, arăta publicația.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG