Singurul român care s-a aflat, în trecut, în conducerea subsidiarei Gazprom în România este Mihai Corbu. Acesta este cel care a semnat cu Ioana Băsescu, fiica fostului președinte al României, Traian Băsescu, un contract de reprezentare notarială pentru NIS Petrol.
El a fost și director LukOil România și Ungaria.
Procurorii DIICOT și experții Serviciului Român de Informații (SRI) continuă să cerceteze unitățile optice confiscate în cele nouă percheziții de luni de la sediile și domiciliile directorilor societății NIS Petrol SRL din București.
Opt angajați ai firmei sunt acuzați de spionaj în favoarea unei companii din Serbia deținută de compania rusească Gazprom. Anchetatorii români cred că aceștia au trimis în Serbia informații despre cantitatea de resurse din perimetrul Jimbolia, județul Timiș.
Reprezentanții societății ar fi trebui să anunțe mai întâi instituțiile statului român, apoi să trimită datele în afara țării.
Compania sârbă NIS a transmis pentru Euronews Serbia că principiul de bază al companiei este respectarea strictă a reglementărilor legale aplicabile.
„Compania a cooperat și va coopera pe deplin cu toate autoritățile competente pentru a clarifica toate aspectele legate de activitățile companiei și ale angajaților săi din România”, a fost poziția transmisă de conducerea NIS către presa din Serbia.
Directorii, managerii și administratorii
Vanja Aleksic, cetățean sârb, este general manager și administrator al NIS Petrol SRL din București din anul 2018. Procurorii DIICOT l-au audiat luni, dar nu a fost acuzat că a încălcat legea, așa cum ne-au confirmat surse din dosar.
El este din iulie 2018 general manager și administratorul NIS Petrol din România. El a fost avansat în aceste poziții după ce în perioada 2015-2018 a ocupat poziția de director de prospecțiuni ale firmei din România.
Conform propriului CV, Vanja Aleksic a mai lucrat din 2006 în cadrul grupului Naftogas din Serbia, iar apoi a fost detașat la filiala din Ungaria (2012-2015).
Ca general manager, Vanja Aleksic are rolul de a impune în firmă deciziile luate de acționarii din Serbia. Deciziile sale sunt verificate înainte de implementare de trei cenzori sârbi (specialiști în domeniul contabil): Ljilja Orescanin, Dorde Elez și Vladimir Vukojevic.
Saniya Melnicenco este persoana cu cetățenie română care ocupă cea mai importantă funcție din NIS Petrol. Ea a fost șef de afaceri juridice și corporative, până în 2020. Din noiembrie 2021 a fost numită Head of Public Affairs. Nu am reușit s-o contactăm până la acest moment pentru a ne preciza dacă a fost acuzată de spionaj sau nu.
Saniya Melniceco, este de profesie jurist, cu o experiență de peste 20 de ani în domeniu. Procurorii DIICOT nu au dorit să ne precizeze care sunt persoanele reținute sau puse sub acuzare sau care au fost funcțiile din cadrul NIS Petrol vizate de anchetă. Au explicat că investigația este realizată împreună cu Serviciul Român de Informații și nu pot furnizate date din dosarul de acuzare.
Primul manager general al NIS Petrol a fost Alexey Korobov. Administrator a fost Željko Kirin, o persoană cu cetățenie sârbă care a mai lucrat apoi și pentru Prospecțiuni SA, cea mai importantă societate din Români de analize și explorări a subsolului.
În 2012, Kirin este înlocuit cu Mihai Corbu, specializat ca studii în Drept și Finanțe și Studii Politice. El a fost până la numirea în NIS Petrol și director al LukOil în România si Ungaria.
Mihai Corbu este implicat în mai multe afaceri cu energie, imobiliare și consiliere afaceri din România. Este un personaj puțin vizibil în spațiul public, care a fost doar un an la conducerea NIS Petrol.
A fost înlocuit pentru că a fost implicat în 2013 într-o anchetă de evaziune fiscală privind vânzarea drepturile de televizare din Liga I din România. O firmă de a sa ar fi încasat un comision de 2,25 de milioane de euro, deși nu avea niciun fel de implicare în negocierile dintre RCS&RDS și Liga I sau în activitatea de televizare. În cele din urmă, Mihai Corbu nu a fost condamnat.
În calitatea sa de manager general, Mihai Corbu a încheiat contracte de reprezentare ca notar cu cabinetul Ioanei Băsescu, una dintre cele două fiice ale fostului președinte al României, Traian Băsescu (2004-2014), actual europarlamentar, așa cum a prezentat presa în urmă cu un deceniu.
Cu toate acestea, Traian Băsescu nu a inițiat decizii și nu a avut declarații care să sprijine Gazprom, Rusia sau alte investiții dinspre Moscova. Ba, din contra, a declarat mereu că România trebuie să se distanțeze de Rusia.
Din 2013 și până în 2018, Smirnov Vadim, născut în Kazahstan și cu cetățenie rusă, devine manager general al NIS Petrol SA.
Perimetrele de exploatare
Cel puțin pentru moment, anchetatorii DIICOT și SRI au probe că informațiile secretizate deconspirate de salariații NIS Petrol se referă la resursele de hidrocarburi din perimetrele unde subsidiara Gazprom are licențe de exploatare sau explorare.
Între 2011 și 2014, NIS Petrol obține părți din mai multe licențe de exploatare a resurselor minerale din România. Mai exact, NIS Petrol se asociază cu firme care dețineau deja licențe pentru șase perimetre din partea de vest a țării. În România, aceste licențe de exploatare (doar analize a resurselor din subsol, fără extragerea, folosirea și/sau vânzarea lor) este acordată de Agenția Națională a Resurselor Minerale.
Pentru resursele din perimetrul Jimbolia, Agenția Națională a Resurselor Minerale a eliberat licență de exploatare în anul 2007 către firma britanico-australiană Zeta Petroleum, înregistrată la Londra. În 2012, NIS Petrol preia 51% din această licență în schimbul angajamentului că va suporta toate investițiile legate de prospecțiuni.
Perimetrul din Zimbolia (denumit DEE EV Jimbolia) a fost deja exploatat între anii 1983-1997 de Petrom (societate de stat la acel moment), care a scos aproape 1,7 miliarde de metri cubi de gaze.
Compania rusească ajunge până în 2016 să dețină șase autorizații de explorare în România, conform datelor ANRM.
În România, pe partea de explorare și producție, NIS colaborează cu East West Petroleum, cu Moesia Oil and Gas din Irlanda şi Armax Gaz din România, la alte cinci blocuri petroliere, respectiv EX 2 Tria şi EX 3 Băile Felix în Bihor, EX7 Periam, EX8 Biled și EX12 Crai Nou în Timiș.
În 2019, Gazprom România obține de la ANRM și ANRE (Agenția Naționale de Reglementare a Energie) și autorizațiile de exploatare a gazelor descoperite la Jimbolia și de producere a energiei din gazele scoase din subsol.
Evaluările companiei din 2018 indicau că dacă toate perimetrele ar fi exploatate, societatea ar avea afaceri de 600 de milioane de euro pe an.
Activitatea NIS Petrol, pe scurt
NIS Petrol SRL a fost înființată în 2011 în București și număra 74 de angajați cu carte de muncă la finalul anului trecut, conform raportărilor depuse de firmă la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Firma are un asociat unic în Naftna Industrija Srbije (NIS) din Novi Sad, cea mai importantă companie petrolieră din Serbia. Un fel de corespondent al Petromului din România. Însă, NIS din Novi Sad are ca acționar majoritar cu 51% pe Gazprom, producătorul de gaze din Rusia.
Activitățile în România ale grupului NIS din Serbia se rezumă la:
- vânzare de combustibili pe bază de petrol într-o rețea proprie de 19 benzinării. Benzinăriile poartă numele Gazprom;
- licențe de explorare pentru cinci perimetre pe care se fac încă analize privind resursele din subsol;
- licență de exploatare pentru un perimetru de lângă Jimbolia, județul Timiș, de pe care firma poate deja scoate gaze și petrol din subsol;
- un proiect aprobat de autoritățile statului române pentru de construirea unei microcentrale care să realizeze energie electrică din gazele extrase.
Cifră de afaceri în anul 2021 a fost de 112 milioane de euro și s-au înregistrat pierderi de 21 de milioane de euro.
Sancțiunile europene
Gazprom și comerțul cu gaze nu sunt sancționate de Uniunea Europeană. În schimb, sunt sancțiuni pentru petrolul brut din Rusia și pentru combustibilii derivați din aceștia, așa cum e și cazul benzinăriilor NIS/Gazprom din România. În urma sancțiunilor luate de Bruxelles în primăvară, Gazprom mai poate importa combustibili realizați din petrol rusesc până în noiembrie, fiind o derogare de șase luni de la impunerea sancțiunilor.
În ceea ce privește combustibilii Gazprom, până să ajungă sub formă de benzină și motorină în România, sunt rafinați tot în Serbia, la rafinăria din Pančevo, așa cum reiese din datele depuse de NIS Petrol la Ministerul Energiei din București.
Petrolul din care este realizată benzina pleacă din Rusia și ajunge, de obicei prin intermediul unor vase denumite tancuri petroliere, în Croația, în portul Omišalj, de la Marea Adriatică.
NIS se aprovizionează cu petrol brut prin conducta denumită JANAF care pleacă din portul Omišalj și ajunge la rafinăria din Pančevo, din Serbia, deținută de NIS. De aici, după rafinare, apoi pleacă spre stațiile de alimentare din Serbia, dar și spre cele 19 din România.
Chiar dacă Serbia nu este stat membru UE și sancțiunile de la Bruxelles nu i se aplică, conducta prin care țițeiul rusesc ajunge în Serbia are ieșirea în Croația, stat membru al comunității europene.
