Linkuri accesibilitate

Discurs anti-NATO al șefului diplomației ungare în fața hărții Ungariei Mari


În timpul discursului despre pace în Ucraina al ministrului maghiar de externe Péter Szijjártó, pe ecrane a fost proiectată harta actuală a Ungariei suprapusă peste harta Ungariei Mari, care alipește regiuni din România și Ucraina la Ungaria.
În timpul discursului despre pace în Ucraina al ministrului maghiar de externe Péter Szijjártó, pe ecrane a fost proiectată harta actuală a Ungariei suprapusă peste harta Ungariei Mari, care alipește regiuni din România și Ucraina la Ungaria.

Șeful diplomației ungare, Péter Szijjártó, a vorbit luni la Bazarul Várkert, Palatul Culturii din Budapesta, despre faptul că NATO trăiește într-o bulă proprie dar că, din fericire, există viață în afara bulei, în care opinia covârșitoare este cea pe care o reprezintă și Ungaria.

Această opinie, exprimată la conferința „Pace și Securitate”, este singura care va pune capăt războiului din Ucraina și care va încheia pacea pe termen lung, a spus Szijjártó, preluat de portalul de știri Telex.hu.

Aceeași narațiune a fost reluată de ministrul ungar de externe și pe pagina sa de Facebook, unde a transmis imagini de la eveniment, inclusiv cu harta Ungariei Mari.

„În afara bulei transatlantice, poziția pro-pace, pe care o reprezentăm și noi, se află într-o majoritate zdrobitoare. Atâta timp cât avem această majoritate la nivel global, există speranța că acest război poate fi încheiat cât mai curând posibil și se poate ajunge la un acord de pace care să garanteze pacea și securitatea în acest domeniu pe termen lung”, a scris Szijjártó pe pagina sa de Facebook.

Pentru a susține poziția pro-pace a Ungariei, pe ambele părți ale scenei apare o hartă a Ungariei actuale suprapuse peste cea a Ungariei Mari, cu zone care aparțin în prezent României și Ucrainei, remarcă jurnaliștii de la Telex.hu.

„Este la latitudinea fiecăruia să decidă singur cât de elegant și pro-ucrainean este gestul de a vorbi despre pace și securitate în fața unei hărți care înfățișează Ucraina ca făcând parte din Ungaria”, scrie jurnalistul Ferenc Bakró-Nagy.

El oferă, pentru conformitate, o postare a altui participant la eveniment în care se poate vizualiza mai bine proiecția celor două hărți suprapuse: a Ungariei cu granițele actuale, peste cea a Ungariei Mari, care ar conține și regiuni din România și Ucraina.

Harta Ungariei este suprapusă peste harta Ungariei Mari, care ar conține și regiuni din România și Ucraina.
Harta Ungariei este suprapusă peste harta Ungariei Mari, care ar conține și regiuni din România și Ucraina.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a purtat în noiembrie trecut un fular cu harta Ungariei Mari, care include și Transilvania. În luna mai a acestui an, el a spus că părți din coasta mării Adriatice au fost rupte de Ungaria.

Viktor Orbán a publicat pe contul său de Facebook imagini în care apare purtând un fular cu harta stilizată a Ungariei Mari, din care face parte și o parte din teritoriul României.

Gestul a provocat o reacție categorică a Ministerului român de Externe, care a transmis „dezaprobarea fermă” față de faptul că premierul Orbán s-a „afișat” cu fularul respectiv și a descris drept „inacceptabilă” orice manifestare „de tip revizionist”.

Ulterior, Viktor Orbán a scris pe Facebook că „fotbalul nu este politică. Să nu vedem ce nu este acolo. Echipa națională a Ungariei aparține tuturor maghiarilor, oriunde s-ar afla”.

Și Ucraina a criticat categoric gestul premierului Orbán.

Federația Maghiară de Fotbal a susținut luna trecută că i s-ar fi permis să afișeze steagul Ungariei Mari la meciurile naționalei. Ungurii nu au prezentat nicio dovadă a acestei hotărâri, despre care spun că a venit din partea UEFA. Federaţia Română a transmis apoi, într-un comunicat de presă, că UEFA nu a autorizat cererea federaţiei maghiare de fotbal ca suporterii să afişeze la meciurile internaţionale steagul Ungariei Mari, aşa cum anunţase forul de la Budapesta.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG