Președintele american Donald Trump pare să dea vina pe Volodimir Zelenski pentru invazia Moscovei în Ucraina, spunând că e „dezamăgit” că președintele ucrainean s-a plâns că a fost exclus de la discuțiile SUA-Rusia din Arabia Saudită privind încheierea războiului.
„Astăzi am auzit, oh, ei bine, nu am fost invitați. Ei bine, ați fost acolo timp de trei ani”, a spus Trump, referindu-se la Ucraina. „Nu ar fi trebuit să-l începeți niciodată. Ați fi putut face o înțelegere”.
Donald Trump nu a clarificat ce a vrut să spună, dar a dat deseori vina pentru război pe dorința Ucrainei de a adera la NATO.
Experții spun că invazia la scară largă a Rusiei a fost determinată de ambițiile imperiale ale președintelui rus Vladimir Putin, mai degrabă decât de ambiția Ucrainei de a intra în NATO, care avea, la acel moment, puțin sprijin din partea Occidentului la acea vreme.
Marți, pe 18 februarie, Trump a mai spus în conferința de presă susținută de la reședinșa din Florida, că acum e „mult mai încrezător” că va ajunge la un acord pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.
„Cred că am puterea să pun capăt acestui război”, a declarat el după runda de discuții la nivel înalt de la Riad, la care au participat secretarul de stat american, Marco Rubio, și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
Trump a mai spus că s-ar putea întâlni cu Putin luna aceasta și că nu s-ar opune unei inițiative europene de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, idee discutată luni, la summitul european de la Paris.
„Dacă vor să facă asta, sunt total de acord”, a declarat Trump, înainte de a adăuga că Statele Unite nu intenționează să contribuie cu trupe la niciun contingent trimis în Ucraina pentru a oferi garanții de securitate.
Donald Trump a afirmat și că Ucraina ar trebui să organizeze alegeri, precizând: „Nu este un lucru care ține de Rusia, este un lucru care vine de la mine și de la multe alte țări”.
Alți oficiali americani au sugerat că Ucraina ar putea organiza alegeri în urma unui acord de încetare a focului și că acest lucru ar fi „bun pentru democrație”.
Constituția Ucrainei interzice însă organizarea de alegeri în timpul Legii marțiale, iar aceasta a fost impusă în care Rusia a lansat invazia la scară largă, în februarie 2022. Legea se aplică și în prezent.
Mandatul de cinci ani al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski urma să se încheie în mai 2024, după alegerile programete pentru martie, iar Putin a declarat că nu va negocia cu Zelenski, deoarece acesta nu ar avea autoritatea de a semna un acord de pace.
Pe 18 februarie, după discuțiile de la Riad – primele discuții la nivel înalt între Washington și Moscova de la invazia din 2022 – Rusia și Statele Unite au convenit să înființeze echipe pentru a negocia o cale de a pune capăt războiului „cât mai curând posibil”, a declarat secretarul american de stat Marco Rubio.
Acesta a mai spus că Uniunea Europeană „va trebui să fie la masă la un moment dat” din cauza sancțiunilor impuse de bloc.
Sancțiunile au fost impuse ca urmare a conflictului, a declarat el, într-un interviu acordat Associated Press și CNN. „Pentru a pune capăt oricărui conflict, trebuie să existe concesii făcute de toate părțile”.
Rubio a remarcat necesitatea îmbunătățirii modului în care ambasadele SUA și Rusiei „sunt capabile să lucreze” pentru a crea misiuni care să sprijine negocierile de pace, relațiile bilaterale și cooperarea în general.
Principalele concluzii de la reuniunea saudită
De Mike Eckel, corespondent internațional senior RFE/RL
(Diplomatic) Boots On The Ground. Cele două părți au convenit să-și suplimenteze posturile din misiunile diplomatice de la Washington și Moscova. Este vorba despre o dispută diplomatică începută înainte de invazia Ucrainei din februarie 2022 – era prezentă încă din timpul primei administrații Trump (când au fost zeci de expulzări de ambele părți) și chiar din vremea administrației Obama, care a închis, de asemenea, două complexe diplomatice din SUA. Trimiterea mai multor diplomați pe teren este, din toate punctele de vedere, destul de lipsită de controverse. În ceea ce îl privește, Kremlinul a semnalat înainte de întâlnirea de la Riad că dorește recuperarea acestor complexe.
Șanse păcii. Delegațiile au convenit să creeze o echipă la nivel înalt care să se concentreze în special asupra conflictului din Ucraina. Dar diavolul stă în detalii: Este exclusă aderarea la NATO? Forțe europene de menținere a păcii? Mai multe arme pentru Kiev? Mai puține sancțiuni pentru Moscova? Nu vom primi, câteva săptămâni de acum înainte, niciun indiciu despre ce e pe masă. Un alt lucru de urmărit: un comentariu secundar făcut anterior de Putin în raportul Kremlinului privind convorbirea sa cu Trump, care se referea la „cauzele profunde” ale războiului din Ucraina. Dacă apare din nou, ar putea prevesti vești proaste pentru independența sau autonomia Ucrainei.
„Relații mai strânse și cooperare economică”. Acest lucru poate însemna cam orice, dar o parte importantă e cooperarea spațială. Timp de mulți ani, Rusia și Statele Unite au reușit în mare măsură să își protejeze de politică activitatea spațială comună. Acest lucru s-a atrofiat în ultimii ani. Semnarea unui nou acord între NASA și agenția spațială rusă, Roscosmos, ar fi o mișcare ușoară, lipsită de controverse.
„Dacă sunt întrerupte canalele noastre diplomatice, va fi foarte dificil să ne angajăm în mod consecvent pe o serie de subiecte, inclusiv unele iritante, care ar putea deraia discuțiile mai largi privind Ucraina”, a declarat Rubio.
El a făcut apel la o acțiune rapidă pentru restabilirea „normalității” la ambasade, adăugând că ar fi „important să pregătim terenul pentru celelalte două lucruri pe care dorim să le facem”.
Unii lideri europeni, alarmați de schimbarea radicală a politicii SUA privind relațiile cu Rusia, se tem că Washingtonul va face concesii serioase și va rescrie acordul de securitate al continentului.
Consilierul american pentru securitate națională, Michael Waltz, a declarat că orice garanție de pace postbelică ar trebui să fie „condusă de Europa”, reluând apelurile oficialilor americani pentru ca aliații europeni să crească cheltuielile de apărare și lăudând Marea Britanie și Franța pentru că „vorbesc despre o contribuție mai puternică la securitatea Ucrainei”.
În timpul summitului din 17 februarie de la Paris, liderii europeni și-au exprimat dorința de a oferi garanții de securitate Ucrainei, dar au avertizat că nivelul acestor garanții ar trebui să se bazeze pe participarea Washingtonului în cazul unui acord de pace cuprinzător, lucru asupra căruia președintele american pare să fi turnat acum apă rece.
Franța găzduiește miercuri o a doua reuniune, pentru a discuta despre războiul din Ucraina și securitatea europeană. De această dată, vor participa Canada și alte țări europene care nu au fost prezente la summitul de urgență de luni.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
