Beatrice Mahler este managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. La întrebarea „De ce fumăm?”, răspunde cât se poate de simplu: „Pentru că este cea mai simplă metodă de a ne relaxa.”
Tutunul produce, prin sustanțele pe care le eliberează la nivelul creierului, momente de relaxare de scurtă durată, explică medicul. Aceste momente sunt ușor de accesat, sunt la îndemâna celui care fumează, care va ajunge să cunoască această cale, iar riscul să recadă este mare.
Medicul atrage atenția că părinții și bunicii sunt modele pentru copii, iar aceștia vor să semene cu ei, să-i copieze în ceea ce fac bine, dar și în vicii, și își vor dori să fumeze cu atât mai mult cu cât adulții de încredere din jurul lor o fac.
„Dacă ați veni o dată să stați într-un salon în care sunt pacienți, la Institutul «Marius Nasta», și ați asculta povestea de viață a fiecăruia… Majoritatea încep să fumeze la 10-11 ani. Au un istoric de fumat de 50 de ani. Regretul și durerea pe care le resimt sunt foarte mari. Regretul este cutremurător. Vorbim de o durere și o neputință care se transmit dincolo de cuvânt”, spune Beatrice Mahler.
*Ascultă podcastul SmartJob pe 🎧 YouTube, 🎧 Spotify,🎧 Apple Podcast.
Din toamna anului trecut, medicii de la Institutul „Marius Nasta”, alături de studenți de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București, merg voluntar în școli pentru a le vorbi copiilor despre pericolul din spatele țigărilor.
„Copiii știu că fumatul este un drog, dar se întreabă de ce pot cumpăra țigări de la alimentară, de ce se pot accesa foarte ușor, de ce ei sunt trimiși de părinți și de bunici să cumpere țigări și vânzătoarea le vinde. Sunt nedumeriți, iar răspunsurile sunt greu de dat. Se întreabă de ce politicienii permit ca drogurile să se vândă la liber în România.”
Beatrice Mahler vorbește despre trei categorii de fumători. O categorie este reprezentată de către cei care fumează social și care nu au neapărat o dependență, nu au receptori cerebrali dezvoltați pentru nicotină și nu eliberează substanțe care să producă relaxare: „Fumează doar ca să facă parte dintr-un grup, iar pentru ei este foarte simplu să se lase de fumat.”
O a doua categorie este dată de cei care se lasă de fumat și acest lucru se face foarte greu, iar ei recad frecvent: „Sunt persoane care se lasă de fumat de mai multe ori în viață, foarte dependente, ei nici nu se ridică din pat și-și aprind țigara. Absolut toți aleg să-și cumpere țigări și nu pâine, dacă ar trebui să aleagă.”
Din a treia categorie fac parte persoanele care fumează până la un punct, reușesc să se lase de fumat și nu mai fumează toată viața: „Sunt cei care au, de regulă, foarte mare dependență, dar care au avut voință, au conștientizat momentul de dependență și au învățat cum să nu recadă. Aici este doar un proces de învățare suplimentar.”
„Fumatul e un drog. Poți educa o altă cale de relaxare”
Fumatul, dependență pentru adulți, provocare pentru adolescenți, un drog pentru foștii fumători, spune Beatrice Mahler, care vorbește despre o luptă pe care oamenii care au recurs la această modalitate de relaxare o au permanent în viață.
„Să recazi sau să nu recazi depinde de modul în care te educi. Avem nevoie de educație. Odată ce ai apucat pe acest drum, fie că vorbim de țigări, fie că vorbim de droguri, drumul acela s-a bătătorit. E o cale pe care creierul nostru o cunoaște și nu mai putem închide calea aia. Dar, putem să educăm o altă cale.”
Medicul vorbește despre circuite identice pentru orice tip de dependență, și de droguri și de tutun și de consum alimentar, care se suprapun cu circuitele cerebrale întâlnite la pacienții cu anxietate și depresie:
„Această structură a creierului, dacă conștientizezi că o ai, toată viața va trebui să fie o luptă împotriva dependențelor. Nu ai nicio vină că te-ai născut așa, dar trebuie să conștientizezi că este o boală. De aceea tabagismul este o boală. De aceea sunt medicamente pentru a te lăsa de fumat, pentru că la multe persoane acest circuit există.”
Tratamentul pentru abandonarea fumatului, susține aceasta, vizează fix acești receptori cerebrali, blocarea acestor receptori care au nevoie să fie stimulați.
Cum să te lași de fumat
Cum faci să renunți definitiv la țigări? Primul pas, spune Beatrice Mahler, este ca persoana respectivă să-și pună întrebarea dacă vrea să se lase de fumat.
Dacă răspunsul este clar da, explică aceasta, atunci e nevoie să conștientizeze fiecare moment în care dorește să bage o țigară în gură și să găsească alte metode prin care să-și producă momente de relaxare.
„La un moment dat, creierul nostru se obișnuiește atât de mult cu acest tip de substanțe încât cere descărcarea lor. Fericirea acelor oameni nu se mai produce altfel. E important, deci, să conștientizăm că e o dependență și să găsim alte momente de fericire, de relaxare. Sportul eliberează endorfine, este o alternativă foarte bună. Un film bun, o carte citită, de asemenea. Sunt de evitat mediile în care alții fumează. E nevoie să ne educăm, să depunem efort, căci există soluții.”
Dincolo de plămâni, toate organele sunt afectate de fumul de țigară, subliniază doctorița: „Cancerul poate să fie și al gâtului și al buzei și al limbii, al vezicii urinare. Bolile cardiovasculare sunt mult mai accentuate la fumători. Riscul de infecție crește, pentru că scade imunitatea, dar acestea sunt aspecte prea puțin luate în considerare de fumători.”
Aș interzice fumatul peste tot în spațiile publice, spune ferm Beatrice Mahler:
„Vrei să fumezi la tine acasă? Nu pot să-ți interzic. Vrei să-ți cumperi țigări? Nu putem interzice consumul de tutun, pentru că există libertate. Dar, să fie niște magazine care oferă într-un regim foarte strict, care nu fac reclamele vizibile, care nu promovează evenimente. Eu cred că oamenii ăștia, fără să dorească și fără să conștientizeze, susțin moartea.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
