Linkuri accesibilitate

DOCUMENT Mărturii din dosarul în care deputatul Francisc Tobă a fost anchetat pentru crime comise în timpul Revoluției


Începutul Revoluției din 1989, în Timișoara.

Deputatul Francisc Tobă, ales pe listele AUR și proaspăt validat în Parlamentul României, este unul dintre cei care au fost cercetați în dosarul Revoluției de la Sibiu pentru tentativă de omor deosebit de grav și complicitate la infracțiunea de tratamente neomenoase.

Dosarul în care apare Francisc Tobă, alături de colonelul Aurel Dragomir, comandatul UM 01512 Sibiu, a fost închis în 2010. Francisc Tobă a primit neînceperea urmăririi penale pentru că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.

După fuga dictatorului Ceaușescu, Francisc Tobă a primit ordin să meargă de la Mârșa la Spitalul Județean Sibiu ca să restabilească ordinea, pentru că asupra spitalului se trăgea. S-a prezentat la spital pe 23 decembrie, în jurul orei 12:00, după ce un angajat al spitalului a cerut ajutor la primărie.

Europa Liberă a consultat datele din dosarul Revoluției de la Sibiu și redă acuzațiile împotriva lui Francisc Tobă.

În dosar, angajatul Mihai Arba povestește cum a fost arestat de Francisc Tobă, după ce acesta venise la spital, pe motiv că e terorist. „Un bărbat în haină de M.Ap.N, cu gradul de căpitan, care mi-a pus mâna pe gât și apoi m-a prins de haină sub bărbie lipindu-mă de zid și care mi-a zis că se va ocupa de mine mai târziu, după care a plecat. Ulterior, am aflat că este vorba de cpt Tobă Francisc”, a povestit Mihai Arba la dosar.

Dosarul Revoluției de la Sibiu
Dosarul Revoluției de la Sibiu

Alți martori din dosar arată că actualul deputat a aplicat rele tratamente pacienților din spital. Este și cazul unul pacient din rezervele de arest, care „a fost scos din spital în chiloți și cu bandajele pe el și legat pe TAB afară, de turelă, unde a fost lăsat aproximativ 3 ore”.

Nu s-a discutat nimic referitor la acesta, dar știu că atunci când TAB-ul a plecat cu el legat afară, l-am recunoscut ca fiind coleg cu tatăl meu, în cadrul fostei securități. Ulterior am aflat că TAB-ul venise pentru transferul răniților către bazin”, povestește Mihai Arba.

În același document există și mărturia șefului Secției de Chirurgie a Spitalului Județean Sibiu, prof.dr. Popovici Zeno. Acesta spune că „armonia spitalului s-a curmat brusc când spitalul a fost ocupat pe neașteptate de domnul Francisc Tobă”, care a rămas o prezență activă în spital până în luna aprilie.

Dosarul Revoluției de la Sibiu
Dosarul Revoluției de la Sibiu

Domnul Francisc Tobă s-a prezentat ca noua putere care va conduce spitalul în mod absolut, și-a scos centura cu pistolul de la brâu, pe care le-a pus pe masă, și și-a etalat centura neagră de karate pentru a demonstra politica lui de forță. Nu am înțeles atitudinea sa și dorința absolută de putere, intimidare și umilire, odată ce spitalul era o instituție pașnică, care și-a îndeplinit datoria cu prisosință față de Revoluție”, povestește medicul.

Doctorul Popovici spune că Tobă era „însetat de voința de putere și ascensiune” în acele vremuri tulburi, el fiind printre puținii care au protestat față de deciziile luare de militar.

Vedeți aici mai multe fotografii de la Revoluția din 1989 de la Sibiu

Medicul spune că Tobă a făcut o comisie pe care o conducea și decidea care dintre așa numiții „teroriști” trebuiau să fie externați, arestați sau deținuți „la bazin”:

Niciunul dintre aceștia nu s-a dovedit 'terorist' și s-a procedat în contra drepturilor omului. Eu, în calitate de medic care a depus jurământul lui Hipocrat, nu tratam 'teroriști', ci oameni. Urma ca justiția să-și facă ulterior datoria. Astfel, pentru a se accelera evacuarea suspecților la bazin, s-au petrecut unele gesturi medicale condamnabile, care nu au fost pedepsite (îmi amintesc scoaterea prematură a tubului de dren din torace de către un anestezist)”, se arată în dosar.

Directorul spitalului din acea vreme, Elefterescu Romeo, arată că Francisc Tobă a luat câțiva răniți, fără aprobarea niciunui medic, „pe care i-a dus pe turela MLI-ului”.

Dosarul Revoluției de la Sibiu
Dosarul Revoluției de la Sibiu
Dosarul Revoluției de la Sibiu
Dosarul Revoluției de la Sibiu

Francis Tobă a scos răniții din spital și i-a dus într-o sală de sport a UM 01512 din Sibiu. Alți martori din dosar arată că Francis Tobă „ne-a dus într-o cameră să ne îmbrăcăm cu haine de la morți. Ne-a legat mâinile cu pansament la spate și ne-a urcat pe tanc. Ne-a zis că, dacă se va trage, să ne împuște pe noi”.

Dosarul Revoluției de la Sibiu
Dosarul Revoluției de la Sibiu

Procurorul Cătălin Piţu: Dosarul Sibiu, luat individual, nu mai poate fi redeschis

Dosarul Revoluției de la Sibiu a fost închis în 2010, iar Francisc Tobă a primit neînceperea urmăririi penale. În zilele Revoluției, la Sibiu au murit 99 de oameni și au fost aproape 200 de răniți.

Procurorul militar Cătălin Piţu, cel care a instrumentat dosarul Revoluţiei Române din decembrie '89, care se află în prezent la Înalta Curte de Casație și Justiție, spune pentru Europa Liberă că victimele de la Sibiu sunt părți civile în dosarul mare al Revoluției.

În urmă cu mai bine de 11 ani s-a soluționat un dosar Sibiu în care au fost cercetate faptele factorilor locali, adică acel colonel Dragomir, alături de care a fost cercetat și Francisc Tobă, pentru infracțiuni de drept comun, care încă nu erau cu prescripție acum 11 ani”, a spus Cătălin Pițu.

Dosarul de la Sibiu a fost soluționat prin clasare în 2010. ”Împotriva soluției de clasare s-a formulat plângere la instanță, iar instanța a menținut ruta de clasare, constatând că dosarul a fost bine instrumentat, iar soluția de clasare a fost corectă la vremea respectivă. Dosarul Sibiu, luat individual, nu mai poate fi redeschis, pentru că legea spune că un dosar închis cândva – acum 11 ani- poate fi redeschis doar dacă apar elemente noi, care trebuie să fie foarte serioase pentru a se putea redeschise un dosar”, explică procurorul.

Din punctul meu de vedere, atâta timp cât nu apar alte elemente noi, acel dosar rămâne închis, iar, cel puțin în fața legii, Francisc Tobă este nevinovat. Mai trebuie făcută o precizare: adevărul juridic nu este întodeauna egal cu adevărul absolut, ca să zic așa”, mai arată procurorul.

Dosarul Revoluției de la Sibiu
Dosarul Revoluției de la Sibiu

General Magistrat (r) Ioan Dan, care era procurorul general adjunct al Parchetelor Militare, a cercetat crimele Revoluției și ce s-a întâmplat la Sibiu. „Este important de știut cine povestește, pentru că sunt mai multe variante, este varianta securiștilor și varianta armatei”, spune fostul procuror, aflat acum la pensie.

Acei răniți care au fost reținuți în sala de sport au fost securiști, milițieni care au tras asupra unității sau n-au tras, iar armata i-a strâns. Sigur că au fost niște abuzuri, dar asta nu se datorează numai lui Tobă, ci conducerii Armatei care așa a înțeles să-i izoleze pe cei din Securitate și Miliție”, arată Ioan Dan.

Gabriel Andronache(PNL): S-a luat act că nu există motive pentru invalidare

Ales inițial pe listele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Francisc Tobă a devenit deputat în această săptămână, cu toate că partidul pe listele căruia a fost ales i-a retras sprijinul politic. În comisia de validare de la Parlament, 155 de parlamentari au votat pentru validare. Toate grupurile parlamentare au votat pentru validarea lui Francisc Tobă, cu excepția AUR și UDMR.

La domnul Tobă, la momentul validării, colegii de la AUR au depus un memoriu în care spuneau că nu avea certificate de ales, și într-adevăr nu exista. Între timp, biroul de circumscripție a transmis acest document și s-a luat act că nu există motive pentru invalidare: nu a fost ales prin fraudă electorală, nu există o hotărâre electorală prin care să se constate în mod definitiv că ar fi săvârșit vreo infracțiune electorală”, arată deputatul PNL Gabriel Andronache, vicepreședinte al comisiei de validare.

Acesta spune că parlamentarii nu au făcut decât să respecte niște cutume parlamentare de zeci de ani. Ca să fii validat ca parlamentar trebuie să îndeplinești câteva condiții: să nu fi făcut o fraudă electorală, să nu fi fost condamnat definitiv și cu restrângerea unor drepturi civile și ANI să nu constate că există incompatibilități.

Moral vorbind este un aspect, nu ar fi trebuit ca un asemenea personaj să ajungă parlamentar, dar chestiunile regulamentare sunt alte aspecte. El a mai fost validat anterior, când a mai fost parlamentar, iar acum îndeplinește din nou condițiile”, a precizat Andronache.

Citiți și Cum a arătat revoluția de la Sibiu, prin ochii procurorilor militari

Reprezentanții AUR au declarat că vor contesta decizia validării la Curtea Constițuțională. „Au fost vicleni cei de la PNL, PSD și USR, au devansat ora votului fără să anunțe și au profitat de lipsa din sala a deputaților AUR. Noi nu aveam cum să-l votam. Am fost clari”, a spus Claudiu Târziu, copreședintele AUR.

Vedeți mai jos un documentar despre ce s-a întâmplat la Sibiu în decembrie 1989, realizat la 20 de ani de la Revoluție, cu un an înainte de clasarea dosarului:

Francisc Tobă: „Eu n-am participat la reprimarea Revoluției”

Contactat de Europa Liberă, Francisc Tobă a declarat că acuzațiile care i se aduc sunt nefondate și va da în judecată partidul AUR pentru daune de imagine publică.

Toate poveștile astea legate de torționar, de criminal, au fost aduse în spațiul public după ce conducerea AUR a constatat că eu am câștigat acest mandat și au încercat să-l blocheze. Am fost solicitat de conducerea AUR să avem o discuție, m-am dus cu toate documentele, au înțeles care este realitatea din punct de vedere juridic, dar au continuat să îmi ceară să-mi depun mandatul”, spune Francisc Tobă.

Deputatul susține că dosarul în care este acuzat a fost închis chiar de fostul procuror general Laura Codruța Kovesi.

Ori ținem seama de ordonanța procurorului general, doamna Kovesi era procuror general, care constată că rechizitoriul este lovit de nulitate absolută, ori ne luăm după bârfele din târg. Eu am spus de multe ori că, în acești 30 de ani, dacă aș fi fost chemat să dau vreo declarație m-aș fi dus. Dacă parchetul sau instanța sau orice instituție a statului m-ar fi solicitat în legătură cu acele evenimente, eu mă duceam”, susține Tobă. El spune că a venit la Sibiu de la Unitatea Specială de Rachete Operativ- Tactice care era lângă localitate Mârșa, la 30 de kilometri de Sibiu.

După ce în 20, 21, 22 decembrie s-a întâmplat ce s-a întâmplat, pe 23 am primit ordin pe unitate și am fost trimis să mă pun la dispoziția conducerii de atunci a Frontului, cum se spunea. Iar cei din conducerea Frontului - condus atunci de domnul Tomuș - mi-au spus că Spitalul Județean e asaltat de focuri, se trage în salvări, în sălile de operație și să mă duc să văd despre ce este vorba, pentru că nimeni n-a acordat niciun sprijin militar. M-am dus, am investigat situația, am vorbit cu doctorul Elefterescu care mi-a explicat pe scurt despre ce este vorba. M-am întors la Front și de aici mi-a dat sarcina să mă duc și să securizez spitalul”, a declarat Francisc Tobă.

Deputatul spune că s-a dus la spital cu o mașină de luptă a infanteriei și avea 10 soldați și subofițeri în subordine.

Eu n-am participat la reprimarea Revoluției, am predat armanentul când m-am întors în unitate exact cu gloanțele cu care am plecat”, a mai spus Tobă.

Francisc Tobă este deputat neafiliat politic
Francisc Tobă este deputat neafiliat politic

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a condamnta ferm validarea ca deputat a lui Francisc Tobă.

Validarea mandatului de deputat al domnului Francisc Tobă, în ciuda numeroaselor probe care atestă implicarea sa în reprimarea Revoluției de la Sibiu, este o ofensă la adresa memoriei miilor de victime din decembrie 1989. IICCMER își reiterează implicarea în investigarea crimelor și abuzurilor comise în perioada 1945-1989. Or, gestul validării ca parlamentar a unei persoane trimise în judecată în dosarul Revoluției este o piedică în derularea corectă a 'procesului comunismului””, arată IICMER într-un comunicat.

Percheziții măști false
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:37 0:00
XS
SM
MD
LG