În 2020, în plină pandemie, procurorii anticorupție începeau ancheta într-unul dintre cele mai ample cazuri din ultimii ani - cel al fraudării examenelor de obținere a permiselor auto în județul Suceava, contra unor sume însemnate de bani.
Acum o săptămână, Direcția Națională Anticorupție, DNA, a anunțat trimiterile în judecată pentru al șaselea dosar, privind doar fraudarea probei practice.
„Au fost trimiși în judecată 28 de inculpați, între care angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI), instructori și intermediari ai școlilor de șoferi care, în schimbul unor sume de bani, ar fi permis fraudarea probei practice a examenului de obținere a permisului de conducător auto unui număr de 50 de candidați, în cursul anului 2020, informa DNA.
Rețeaua fraudării examenelor
60 de polițiști de la Direcția de Permise din Suceava au fost trimiși în judecată pentru fraudarea examenelor de traseu în ultimii ani.
O adevărată rețea, spun procurorii, care nu s-a oprit însă la proba practică, ci a găsit metode să fraudeze și examenul scris, cel care dădea cele mai mult bătăi de cap candidaților.
Rețeaua era formată din coordonatorul departamentului de permise, examinatori, instructori autor, patroni de școli de șoferi sau chiar polițiști de la alte departamente.
Mercurialul mitei. „Discriminări” pe bază de sex și etnie
Suma standard minimă cerută unui candidat ca să promoveze această probă era 150-200 euro. Suma varia în funcție de nivelul de pregătire al candidatului. Ea putea urca chiar și până la 600 de euro în cazul celor care nu aveau deloc abilități de condus.
Pentru femei sau persoanele mai în vârstă, sumele creșteau și ele, iar pentru candidații de etnie romă, sumele plecau de la 500 de euro și ajungeau chiar și la 1500 de euro. Cu un tarif suplimentar erau taxați și cei care susțineau examenul pentru a treia sau a patra oară.
Banii ceruți ar fi trebui să ajungă la examinator, dar uneori, ei se împărțeau - o parte rămâneau la instructor, alții ajungeau la polițist. Existau și situații când polițistul considera că instructorul trebuie să se mulțumească cu ceea ce primește din instruirea elevului.
Simplul fapt că școala avea promovabilitate mare ducea la creșterea notorietății și a numărului de clienți, iar asta ar fi fost suficient pentru instructor, în viziunea examinatorului care nu accepta să împartă banii.
Așa se face că au existat situații când polițistul a aflat că la el ajunsese doar o parte din mita remisă de candidat pentru examen (300 de euro din 500, de exemplu) și-l pica. Dar și situații când examinatorul a cerut de la doritorul de permis diferența de mită.
După scandalul „fabricii de permise din Argeș”, unde polițiștii dăduseră ilegal, în urmă cu două decenii, permise în toată țara, la Suceava polițiștii erau foarte atenți când alegeau viitori candidați.
Potrivit rechizitoriului, ei nu acceptau alte persoane decât pe cele domiciliate în Suceava. Unul dintre examinatori a refuzat atât mita pentru un candidat care venea din Iași, cât și să-l examineze, indiferent cât de insistent a fost instructorul.
În cadrul probei practice, examinatorii nu doar ignorau abaterile constatate de-a lungul traseului, dar existau situații când „interveneau asupra comenzilor autovehiculului, fie pentru a-i facilita candidatului o anumită manevră, fie pentru a preveni săvârșirea vreunei abateri de către candidat și care ar fi determinat nepromovarea examenului.”
Pentru o zi de examinare, sumele de bani strânse puteau ajunge la valori între 2.000 și 4.000 de euro doar pentru examinarea practică.
Procurorii susțin că, în funcție de perioadele în care aceștia activau, sumele pe care le strângeau puteau ajunge și la jumătate de milion de euro pe an.
Cea mai ușoară metodă de plasare a banilor erau într-un pachet de țigări pe care instructorul îl lăsa în mașina cu care se făcea examinarea. Astfel, în circuitul mitei era o persoană de încredere și lanțul era greu de scurtcircuitat.
Investigatorii sub acoperire
Pentru documentarea întregii rețele și găsirea unei fisuri, procurorii au introdus în circuit un agent sub acoperire. Acesta s-a comportat ca un client adevărat.
A solicitat obținerea permisului, a mers la școală și a parcurs toate etapele până a reușit să documenteze întreaga rețea. În paralel, anchetatorii i-au interceptat pe polițiști în mediul ambient, chiar dacă, la un moment dat, aceștia au realizat că sunt interceptați.
Cum funcționa rețeaua
Șeful rețelei era, spun anchetatorii, coordonatorul Compartimentului Regim Permise de Conducere din cadrul poliției Suceava.
Procurorii susțin că el îi controla pe subordonați și le dădea de lucru în funcție de cum era recompensat de examinatori. În cazul în care unul dintre examinatori nu remitea o parte din sumele de bani primite, era trimis la ghișeu unde putea primi în continuare mită, dar „sumele erau mult inferioare”.
Anchetatorii au reușit să stabilească 50 de mite, dar spun că numărul celor care au beneficiat de permise obținute în acest fel este mult mai mare.
Trimiteri în judecată în al 6-lea dosar al mitei pentru permise la Suceava
- Comisarul-șef Radu Ionuț Obreja, coordonatorul Compartimentului Regim Permise de Conducere și Examinări din cadrul SRPCIV Suceava, pentru constituire de grup infracțional și luare de mită. El era considerat capul rețelei.
- Comisarul-șef Finiș Florin Valy, ofiţer responsabil pe linie de înmatriculări auto în cadrul Compartimentului Înmatriculări şi Evidenţă a Vehiculelor Rutiere şi ofiţer examinator auto, în sarcina căruia s-a reţinut comiterea a infracţiunii de luare de mită
- Perjoc Gheorghe Ionel, la data faptelor agent de poliţie în cadrul MAI – Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la luare de mită în formă continuată;
- Boaru Marius Ioan, Mihăilă Tudor Marius şi Mihăiescu Leon Ionuţ, la data faptelor agenţi de poliţie şi examinatori în cadrul SPCRPCIV Suceava – Compartimentul Regim Permise de Conducere şi Examinări, pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi luare de mită.
- Macoveiciuc Nicolae Cezar, la data faptelor agent de poliţie şi examinator în cadrul SPCRPCIV Suceava – Compartimentul Regim Permise de Conducere şi Examinări, pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, luare de mită în formă continuată şi spălarea banilor în formă continuată;
- Butnaru Paul Alexandru, la data faptei personal contractul (inginer de sistem la Compartimentul Informatic) în cadrul SPCRPCIV Suceava, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită.
Sursa: Comunicat DNA
De la inculpați au fost puse sub sechestru asigurător două terenuri, o casă și un autoturism de lux, toate înmatriculate sau înscrise pe numele unor rude ale inculpaților și, de asemenea, 100.900 euro, 350 de dolari americani, 1800 de lire sterline și 48800 de lei.
Până la această oră, Europa Liberă nu a reușit să îi contacteze pe niciunul dintre inculpați.
Statisticile - Suceava, județul cu cela mai multe accidente mortale
În 2015, un sfert (25,08%) dintre accidentele de circulație petrecute în România avuseseră loc în Suceava. În cifre absolute, Suceava avea 82 de accidente, Bucureștiul - 65, Constanța - 64 și Timișul - 55 de accidente rutiere mortale.
În 2016, numărul de accidente mortale din Suceava a crescut la 99. Pe locurile următoare ale clasamentului s-au situat Prahova cu 68 de accidente rutiere mortale, Bucureștiul, cu 61 de accidente mortale și Timișul cu 47.
90 de accidente mortale se înregistrau și în 2017 în Suceava, cu 18 în plus față de ocupantul locului 2, Municipiul București, unde avuseseră loc 72. Pe trei se situa Doljul cu 68 de accidente mortale, iar pe poziția patru Timișul cu 66.
Statistica s-a menținut în aceiași parametri și în anii următori. Chiar și în 2020, an pandemic cu o circulație rutieră redusă, numărul accidentelor mortale înregistrate la Suceava a fost de 76, cu 16 mai multe decât în următorul județ - Prahova. Pe locul trei, era județul Iași, cu 55 de accidente rutiere mortale, iar pe patru Timiș cu 45.
În același timp, tot pe primul loc era Suceava și la promovabilitatea examenului de permis auto, o situație atipică, spun procurorii.
În 2015, se înregistra cel mai mare ecart dintre media națională a promovabilității și cea județeană, 7,95%.
Dacă la nivelul județului Suceava promovaseră 32,9% dintre candidați, la nivelul României, erau doar 24,95. În anii care au urma, promovabilitatea în Suceava a crescut la peste 37%, cu un maxim în 2016, când a fost de 45,18%.
„Această constatare s-ar putea traduce printr-o cunoaștere mai aprofundată a normelor privind circulația pe drumurile publice de către candidații care susțin proba teoretică la nivelul județului Suceava. În plus, privite izolat aceste cifre, s-ar putea considera în mod rezonabil că există premisele pentru ca la nivelul județului Suceava, circulația pe drumurile publice să se desfășoare în condiții mai bune decât în restul țării”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii anticorupție, numai că, numărul de accidente mortale arată tocmai contrariul.
