Linkuri accesibilitate

Pierduți pe drumuri | Portretul șoferului român prin ochii colegilor săi din trafic


Șoferul român dă dovada de un temperament sanguin și coleric la volan, potrivit unuia dintre experții consultați de Europa Liberă.

Drumurile periculoase, infrastructura slabă și lipsa de pregătire sunt doar unii dintre factorii externi care contribuie la comportamentul șoferului. Însă în ce măsură suntem și noi de vină?

A devenit aproape un truism să auzim de șoferi violenți în trafic ce provoacă aproape zilnic accidente cumplite.

În România, anul acesta aduce o statistică înfiorătoare când vine vorba de numărul de victime implicate în accidente rutiere: în ultimul deceniu, aproximativ 24.000 de oameni și-au pierdut viața în accidente de mașină, iar alți 99.000 au fost răniți.

Violență și iresponsabilitate în trafic
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:33 0:00

La nivel european, potrivit Comisiei Europene, avem cele mai periculoase drumuri - 89 de morți la fiecare milion de locuitori, potrivit cifrelor înregistrate în 2020. La polul opus se află Suedia, cu doar 18 morți la un milion de locuitori.

Deși preferăm să punem motivele acestor numere pe seama infrastructurii îmbătrânite și a drumurilor periculoase, pierdem din vedere propriul comportament agresiv în trafic, care se soldează de multe ori cu tragedii.

Șoferul care reacționează violent în trafic și provoacă accidente poate fi identificat ușor. Manifestările obișnuite includ accelerația bruscă, frânarea bruscă, claxonarea insistentă, iluminarea intermitentă excesivă sau alte gesturi mai mult sau mai puțin ostile către colegii în trafic.

Deși nu există un consens în ceea ce privește acest lucru, experții din domeniul psihologiei sunt de părere că vehiculul devine un instrument prin care șoferul își poate valida puterea.

Europa Liberă a vorbit cu o serie de experți cu experiență în psihologie și în transport pentru a construi portretul șoferului agresiv care cauzează accidente în trafic.

Portretul, în linii mari

Daniel David este profesor de psihologie clinică și psihoterapie (știinţe cognitive clinice) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. El a studiat, printre altele, și comportamentul șoferului român. A explicat pentru Europa Liberă care sunt componentele comportamentului periculos al șoferului.

  • Șofatul riscant este prima componentă a șoferului periculos. Aceasta reprezintă încălcarea regulilor de circulație: trecerea pe roșu, trecerea liniei continue, trecerea pe linie dublă. Acestea sunt regulile majore și importante pentru care acest tip de șofer nu are nici un respect.
  • Șofatul emoțional, a doua componentă, se caracterizează prin emoțiile negative, puternice și frecvente ale șoferului auto pe care acesta nu le poate controla. „Furia,” explică Daniel David, „este cea mai răspândită.”
  • Șofatul agresiv este a treia componentă și se caracterizează prin intențiile negative ale șoferului; se referă la faptul că acesta încearcă să facă, în cunoștință de cauză, rău altora. Șoferul agresiv va încerca să îi sperie pe cei din trafic, să-i amenințe sau chiar să îi accidenteze în situații extreme.

Potrivit profesorului, șofatul agresiv și șofatul riscant au o pondere mai mare în România comparat cu alte țări vestice. Însă când vine vorba de șofatul emoțional, românii nu au emoții diferite față de alte națiuni. Autodisciplina și de autocontrolul emoțional lipsesc totuși din educație.

Este pur și simplu un element de educație pe care îl trăim pe parcursul vieții, cum să ne controlăm emoțiile, cum să reacționăm la emoții și cum să respectăm regulile. Fac parte dintr-o caracteristică mai generală care ține de educația pe care o primim.”

Modul în care reacționăm la emoții este mai periculos
Prof. univ. dr. Daniel David

Ce duce la aceste stări de emoție negative? Profesorul enumeră trei elemente: gândirea rigidă, toleranța scăzută la frustrare și evaluarea globală a altuia.

Gândirea rigidă rezultă din faptul că „oamenii ajung să creadă că dacă își doresc ceva acel lucru și trebuie să se întâmple” și sunt dezamăgiți când lucrurile nu se întâmplă în termenii imaginați de ei. Aici apare și toleranța scăzută la frustrare.

În afară de aceste două elemente, mai intervine și evaluarea globală a altora, generalizarea: „el este prost, el este agresiv, el este incapabil, el este așa și așa”, șoferul furios nefiind niciodată personal responsabil.

Starea de furie care apare, împreună cu șofatul agresiv și șofatul riscant, plus lipsa de educație contribuie la portretul șoferului periculos.

Accident de circulație
Accident de circulație

Cum gândește un șofer imprudent?

Potrivit psihologului Monica Pecican de la spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Jebel, personalitatea șoferului se vede, de asemenea, la volan.

Din punct de vedere temperamental, psihologul este de părere că acesta dă dovada de un temperament sanguin și coleric la volan, se enervează ușor și reacționează agresiv. Procesul cognitiv al șoferului care cauzează accidente este caracterizat de lipsa de echilibru, șoferii stăpânindu-se cu greu în trafic. Reacțiile acestor șoferi sunt de tip „ping-pong, stimul și reacție”.

La acest temperament se mai adaugă și ușurința cu care poate fi obținut carnetul în România, explică Monica Pecican. Ușurința cu care se poate obține carnetul produce o clasă de șoferi cu un nivel „nu foarte înalt” al studiilor.

Șoferul român, de asemenea, se simte „valorizat” prin faptul că are o mașină, mai explică psihologul. Din cauza situației financiare, mulți români au așteptat mult timp înainte de a-și putea cumpăra o mașină iar în momentul în care ajung, în sfârșit la volan, aceștia se simt supravalorizați, vor să își demonstreze abilitățile și ca urmare conduc imprudent.

Nivelul de Educație

Stereotipurile cele mai des invocate despre șoferi îi vizează pe cei mai tineri și pe cei mai în vârstă participanți la trafic. Nevoia de adrenalină este motivul principal al felului în care conduc tinerii. Această nevoie de adrenalină este descrisă de psiholog ca pe „e o nevoie de a fi văzut, de a mă arăta și de a vă arăta.”

Mulți își descarcă adrenalina în trafic
Monica Pecican, psiholog

La această nevoie de adrenalină contribuie frustrările personale, explică ea, situația financiară care nu i-a permis unui tânăr accesul la un vehicul un timp mai lung și care se poate oglindi mai târziu în felul în care conduce acesta.

Un alt lucru care joacă un rol important când vorbim de un portret al șoferului român este nivelul educației, despre care psihologul spune că este unul slab.

Instructorul de conducere defensivă Constantin ‘Titi’ Aur este de acord cu acest lucru, spunând că educația omului de la volan lasă adesea de dorit. În lipsa unui program de educație bine pus la punct în ceea ce privește siguranța în trafic, copiii nu primesc informațiile potrivite în anii formativi. Lipsește educația despre condus.

Singurul obstacol pentru tânărul șofer este deci școala de condus, despre care Titi Aur explică că se poate promova relativ ușor.

La școala de șoferi înveți minimul necesar ca să deplasezi mașina”, a explicat instructorul, lucru care duce la prezența în trafic a multor șoferi atât temperamentali, cât și nepregătiți.

Psihologul Monica Pecican mai explică și că românilor le lipsește experiența longitudinală în ceea ce privește condusul. Ea a explicat că tinerii care au fost expuși unor părinți care au fost la rândul lor șoferi vor fi mai bine pregătiți, prin obișnuință, decât șoferii care nu au avut decât pregătirea oferită de școala de șoferi. Acești tineri sunt expuși unor anumiți stimuli care îi pun într-o poziție mai avantajoasă.

Aici intervine și experiența longitudinală ca șoferi, explică psihologul. „Ne bucurăm de posibilitățile pe care le avem dar fără să avem o experiență, așa cum o au cei din țările dezvoltate care șofează de 60 de ani sau ce 50 de ani. Noi șofăm cu frecvență mai mare și în număr mai mare de la revoluție încoace.”

Factori externi care contribuie la temperamentul coleric

Nu o să mă întâlnesc cu lupul mergând prin pădure” - este abordarea șoferului care știe că nu este supravegheat în trafic. Lipsa monitorizării pe șoselele din țară contribuie la modul în care gândesc și conduc șoferii, ne-a mai explicat psihologul.

Ea explică că supravegherea pe șosele și autostrăzi este insuficientă, lucru care creează „o doză de libertate psihologică” pentru șoferi. Lipsiți de supraveghere, aceștia își lasă personalitatea să conducă în locul lor, fie aceasta colerică, mai sanguină sau mai anxioasă.

La acest lucru se mai adaugă și problema faptului că cei care reacționează violent în trafic nu sunt tratați, decât foarte rar, de un psiholog sau psihiatru. „Lucrurile astea trec, așa,” spune Monica Pecican despre violențele care izbucnesc în urma accidentelor.

De ce dincolo se conduce altfel?

Lipsa de supraveghere și mentalitatea sunt văzute și de către șoferul profesionist Victor Cozma din Marea Britanie drept principalele lucruri care îl caracterizează pe șoferul român.

Victor a explicat că în lipsa unei legislații care să pedepsească comportamentul antisocial în trafic, diferențele dintre România și alte țări europene rămân foarte mari.

Șoferul român, când e în România, se comportă ca șoferul român
Victor Cozma

Factori cum sunt aglomerația cauzată de infrastructura care lasă de dorit contribuie, de asemenea, la nivelul de furie al șoferului - „când vezi că stai în trafic vreo 3-4 ore pentru 100 de kilometri, e frustrant”, explică Victor.

Un alt lucru care intervine la felul în care conduce șoferul român este lipsa de respect față de drepturile angajatului. Victor explică că se încalcă multe reguli în această profesie pentru a finaliza cursa, „ești nevoit să faci ilegalități” din cauza infrastructurii.

Victor consideră că oboseala care intervine în momentul în care programul de odihnă și programul de condus nu sunt respectate aduce după sine anumite riscuri care duc, adesea, la accidente în trafic.

  • 16x9 Image

    Irina Breilean

    Absolventă a Școlii de studii slavone și est europene din cadrul University College London, și-a găsit pasiunea pentru jurnalism după terminarea facultății. În trecut, a lucrat în cercetare, în cadrul think-tankului studențesc Bentham Brooks Institute/University College London.

  • 16x9 Image

    Sorin Dojan

    Absolvent in Drept la Universitatea Queen Mary din Londra, a ales jurnalismul din pasiune pentru oameni si povestile lor de viata. Anterior, a lucrat ca Editor Asistent la diferite publicatii academice, precum Queen Mary Human Rights Review si Women's History Review.

 Locuitori din regiunea Nikolaev povestesc despre „cruzimea” ocupanților ruși
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:01 0:00
XS
SM
MD
LG