Guvernatorul BNR contestă modificarea legii CNSAS în 2019, deoarece s-a introdus un articol prin care se poate aplica procedura de verificare, deși persoana are o decizie de necolaborare, dacă sunt descoperite informații noi care nu au fost analizate de Colegiul CNSAS.
Al doilea articol contestat de Mugur Isărescu se referă la definiția colaboratului Securității: “persoana care a furnizat informații, precum note și rapoarte scrise, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”, arată sursa citată.
O sesizare similară la CCR a făcut Dan Voiculescu în 2008, iar Curtea Constituțională a declarat legea de funcționare a CNSAS neconstituțională. Ulterior, guvernul Tăriceanu a adoptat o Ordonanță de Urgență pentru ca deconspirarea foștilor colaboratori ai Securității să continue.
Colegiul CNSAS a decis să trimită nota de constatare pe numele lui Mugur Isărescu, identificat cu numele conspirativ „Manole” în documentele fostei Securități, în iunie 2020. După decizia CCR în cazul Dan Voiculescu, Colegiul CNSAS nu mai dă verdicte, ci doar trimite nota de constatare în instanță. Judecătorii sunt cei care iau decizia finală.
Potrivit documentelor CNSAS, guvernatorul BNR ar fi fost recrutat de Securitate pe când era cercetător la Institutul de Economie Mondială. Notele informative le-ar fi dat în perioada 1979 – 1989, iar în ele erau denunțate acțiuni potrivnice regimului dictatorial comunist.
„Învederăm onoratei instanţe că, din analiza dosarelor (...), rezultă că domnul (Mugur Isărescu, n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ (...). La stabilirea identităţii dintre sursa (...) şi dl. (Mugur Isărescu- n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (...) cu numele conspirativ (...); data obţinerii aprobării de partid (...) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că dl. (Mugur Isărescu, n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 - 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR", se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS, citat de Agerpres.
Într-o notă descoperită de cercetătorii CNSAS, Mugur Isărescu ar fi turnat două persoane care se plângeau de foame și frig.
„Are răbufniri destul de dese de nemulțumire față de aspecte sociale precum transportul în comun din Drumul Taberei (acuză că îi răpește mai mult de o oră), încălzirea locuinței, aprovizionarea cu alimente, programele de televiziune. Are tendința de a face comparații cu situația din alte țări”, apare într-o notă din dosarul lui Mugur Isărescu.
Mugur Isărescu a negat colaborarea cu fosta Securitate. Mandatul său în fruntea BNR se termină în 2024.