Consiliul Concurenței deschidea în 2019 o anchetă în care bănuia înțelegeri concurențiale, după ce mai mulți pasageri se plângeau că prețurile din aeroportul din București le depășeau pe cele din aeroporturi occidentale.
Investigația a durat doi ani, la sfârșitul căreia inspectorii au constatat că mai multe companii care deserveau publicul în aeroport și-au coordonat politicile comerciale în materie de prețuri, discounturi și promoții. Practic, era vorba de concurență neloială.
Operațiunea era realizată atât prin clauzele contractuale, cât și printr-o serie de proceduri care afectau relațiile contractuale. Firmele au ajuns să își alinieze prețurile pentru serviciile oferite pasagerilor din aeroport la valori ridicate, potrivit Consiliului Concurenței.
Amenzile aplicate la finalul investigației depășeau 1,4 milioane de euro.
Firma care primise exclusiv contractul de servicii duty-free - Dnata Catering S.R.L. - primea o amendă record. Ea era nominalizată ca fiind capul răutăților.
Încheiase acorduri de subcontractare cu Food & Beverages Managament, cu Trotter și cu City Cafe Express (ambele din grupul City Grill), precum și cu Primero Business Consulting (în prezent, Land of Util Tehnology) și RBK Property Management.
Consiliul Concurenței a aplicat o serie de amenzi pentru practici neconcurențiale în aeroportul Henri Coandă (Otopeni) în valoare de:
- Dnata Catering SRL: 6.622.401 lei;
- Food and Beverages Management SRL: 43.558 de lei;
- Trotter Management SRL: 8.010 lei;
- City Cafe Express SRL: 148.752 de lei;
- RBK Property Management SRL: 104.294 de lei;
- Primero Business Consultind SRL (în prezent, Land of Utin Technology SRL): 3.994 de lei.
Efectul controlului Curții de Conturi a coincis cu pandemia și s-a văzut în cifrele de afaceri ale firmelor.
Dnata Catering a ajuns de la o cifră de afaceri de 125 de milioane de lei pe an, la 74 de milioane. Food and Beverages Management SRL a scăzut de la 5 milioane în 2019, la 2 milioane în 2021, iar City Cafe Express, de la 14.5 milioane de lei, la 10 milioane. Toate firmele și-au redus corespunzător numărul de angajați.
Curtea de Conturi, în 2017: Directorul Ivan a ocupat postul ilegal
Investigația Consiliului Concurenței era urmată de una a Curții de Conturi, care analiza întreaga perioadă 2014-2019. Pe fondul creșterii cu 76,80% a traficului aerian, scăzuse calitatea serviciilor.
În septembrie 2017, Alexandru Ivan devenea director comercial al Companiei Naționale Aeroporturi București, cea care administrează aeroporturile Otopeni și Băneasa.
Fusese transferat aici cu două luni înainte, de la SC Electrificare CFR SA, o altă companie a Ministerului Transporturilor.
Ca să poată deveni șef cu acte în regulă, era nevoie să fie angajat deplin. Situația a fost rezolvată prin organizarea unui concurs pe repede înainte pentru un post de referent.
În raportul încheiat în timpul pandemiei de către Curtea de Conturi, este detaliată procedura prin care Ivan a ajuns angajat în Compania de Aeroporturi și de aici direct șef cu puteri depline.
„Postul scos la concurs a fost creat suplimentar în statul de funcții la serviciul managementul calității cu aprobarea directorului general (Bogdan Mîndrescu - n.r.) și la un nivel de salarizare mult superior față de aceleași poziții din cadrul serviciului”, se arată în document.
Poziția este declarată vacantă pe 15 decembrie, iar trei zile mai târziu este scos la concurs. Acesta urma să fie susținut pe 22 decembrie, cu trei zile înainte de Crăciun.
Printre condițiile de participare era experiența minimă de patru ani în domeniul achizițiilor publice și certificat de expert achiziții publice eliberat de Ministerul Muncii. Mai multe surse G4Media subliniau că, pentru postul respectiv, nu este nevoie de experiența respectivă.
Alexandru Ivan este singurul care se prezintă la concurs și cel care îl câștigă. Pe 5 ianuarie 2018 devine angajat deplin și, în același timp, director pe poziția pe care o ocupa deja prin detașare.
Directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București, Bogdan Mîndrescu, emite decizia de „numire temporară a acestuia, pe o durată de 120 de zile, pentru funcția de Director la Direcția Comercial, Achiziții și Relații Internaționale”.
DNA, în 2023: Directorul Ivan, într-o rețea de mită pentru spațiile comerciale
Pe 29 marte 2023, procurorii anticorupție cereau arestarea preventivă a patru persoane care ar fi fost implicate într-o rețea care solicita 22,4 milioane de euro mită pentru a putea face afaceri din nou în Aeroportul Otopeni prin asigurarea de servicii de duty-free.
Contractul de prestări servicii - valabil de mai bine de zece ani - urma să expire, iar oamenii de afaceri încercau să găsească o metodă de a rămâne pe poziții.
Cea mai ușoară cale era prelungirea actualului contract, fără licitație, pe o perioadă cât mai lungă. În ecuație, pe lângă Dnata Catering, apare o altă firmă cu spații comerciale în Otopeni și în alte aeroporturi - Millenium Pro Design SRL, care avea afaceri de peste 400 de milioane de lei înainte de pandemie și de 300 de milioane după pandemie.
Această firmă este considerată de procurori motorul întregii afaceri cu mită pentru contractele din aeroport.
Procurorii au monitorizat discuții și au stabilit că Ivan-George Alexandru, cel pentru care s-a scos la concurs postul înainte de Crăciunul din 2017, era intermediarul unor mite cuprinse între 1,2 și 10 milioane de euro, ce ar fi fost primitre între 11 ianuarie și 8 noiembrie 2022.
Cel care pretindea mita, atât direct, cât și prin intermediul lui Ivan-George Alexandru, susținea că are influență asupra ministrului Transporturilor și a directorului general al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) și că îi va determina pe aceștia să prelungească pe un an sau cinci ani contractele de exploatare a spațiilor comerciale de retail din aeroport fără licitație.
În aceeași logică, unul dintre inculpații în dosar ar fi cerut la rândul lui de la directorul unei alte societăți 100.000 de euro decontați prin prestarea unor servicii fictive pentru a participa, de asemenea, la întreaga procedură de prelungire a contractului mare cu servicii de duty-free.
Întârzirea licitației privind serviciile de retail a fost un alt obiectiv important al rețelei. Au reușit să obțină o întârziere de patru luni pentru aprobarea unui caiet de sarcini prin care se organiza licitația pentru serviciile de consultanță și asistență pentru CNAB.
Cel care ar fi primit 15.000 de euro pentru întârzierea procedurii este Lițoi Bogdan-Șerban, fost șef al Direcției Management Facilități Aeroportuare din cadrul Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB).
Și nu doar întârzierea ar fi fost obiectivul rețelei din care făcea parte fostul director, ci și distribuirea către persoane interesate a caietului de sarcini. Așa au ajuns să fie acuzați suspecții de distribuirea de informații nesupuse publicității.
Cine sunt inculpații din dosar
Alexandru Ivan este doar unul dintre inculpații din dosar, care s-ar fi vrut veriga de legătură dintre Cătălin Lăscuț, cel care ar fi trebuit să dea mita de 22 de milioane de euro și decidenți.
Lăscuț este și el inculpat. El deține 20% din acțiunile Millenium Pro Design SRL, cea care operează magazinele duty-free și restaurantele de la aeroportul Otopeni. Din cele 57 de puncte de lucru ale firmei, 12 sunt în Otopeni.
Un alt personaj este Saadeh Hardan, de la Dnata Catering, care apare în interceptările din dosar vorbind cu Lăscuț despre o sumă de maximum 5 milioane de euro care ar putea fi oferită drept mită pentru contracte, în condițiile în care profiturile firmelor au scăzut considerabil ca urmare a pandemiei.
Stenogramele - scurgerile de informații
În dosarul DNA apar menționate și nume ale unor politicieni importanți. Printre cei nominalizați de inculpați ca fiind cei care ar fi putut fi cooptați în prelungirea contractelor fără licitație sunt ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu sau europarlamentarul Rareș Bogdan.
Și numele lui Marcel Ciolacu sau ale liberalilor care ar fi urmat să preia rotativa guvernamentală - Gheorghe Flutur sau Iulian Dumitrescu - apar în dosar, sau ale unor generali SRI asupra cărora o parte dintre oamenii de afaceri intermediari susțineau că au influență.
DNA s-a plâns de apariția acestor nume în presă și a susținut că nu instituția este sursa tuturor scurgerilor de informații nedestinate publicității.
După ce inițial Tribunalul București a considerat că inculpații pot fi cercetați în arest la domiciliu, Curtea de Apel a decis în joia de dinainte de Paște ca inculpații să se întoarcă în arest.
