Linkuri accesibilitate

Dragnea recuză judecătorii care l-au reclamat la CSM după ce i-a numit „şobolani”


Liviu Dragnea, la mitingul PSD din 9 iunie 2018, unde s-a angajat să cureţe ţara de ceea ce a numit „mizeria împrăştiată de şobolani”

Matinal, ras regulamentar şi proaspăt tuns, Liviu Dragnea a fost adus de gardieni, marţi, în faţa unui judecător de la Tribunalul Bucureşti, unde a cerut să fie pus în libertate pe motiv că este închis ilegal. Fostul lider PSD recurge la o nouă cale extraordinară de atac pentru anularea sentinței

El doreşte să fie pus de îndată în libertate, însă nu de un judecător aleatoriu, ci de unul agreat de inculpat. Astfel, cei doi avocaţi ai fostului lider PSD au recuzat-o pe judecătoarea Manuela Orzaţă, pe motiv că în urmă cu aproape 2 ani, a semnat un memoriu iniţiat de Forumul Judecătorilor din România (FJR), care cerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să apere independenţa justiţiei după o serie de afirmaţii publice făcute de mai mulţi politicieni, cei mai mulți, de la PSD. Respectivul apel a fost semnat de peste 1.400 de magistraţi.

Cereri succesive

Invocând acest pretext, care din perspectiva apărării ar demonstra lipsa de imparţialitate a judecătoarei, avocaţii lui Dragnea au cerut recuzarea acesteia. Anterior, anticipând acest demers, Manuela Orzaţă a făcut cerere de abţinere de la judecata acestui caz, având în vedere tocmai semnătura pentru apărarea independenţei justiţiei depusă acum doi ani. Cererea de abţinere a fost respinsă de alt complet de la tribunal, aşa că Orzaţă a rămas mai departe în dosar. La termenul de marţi, ea a fost recuzată. „Am văzut că aţi făcut o cerere de abţinere care s-a respins, dar noi facem cerere de recuzare. Chiar dacă motivele de abţinere sunt aceleaşi cu cele din solicitarea de recuzare, noi vrem să ne susţinem argumentele în faţa unui judecător", a arătat avocatul lui Dragnea, Liviu Popescu.

În aceste condiţii, judecătoarea a anunţat în sală că cererea va fi trimisă preşedintelui instanţei pentru a desemna un alt complet de judecată care să o analizeze. În funcţie de rezultat, se va stabili dacă Orzaţă va continua judecata dosarului sau acesta va fi repartizat unui alt complet.

Abţinere facilă

Este pentru a doua oară când calea extraordinară de atac invocată de Liviu Dragnea este amânată pe motiv că nu-i bun judecătorul. În urmă cu trei săptămâni, o altă judecătoare s-a abţinut de la judecata dosarului pe considerentul că presa a menționat-o între magistrații care au protestat pe scările Curţii de Apel Bucureşti, criticând modificările aduse legilor justiţiei de către fosta majoritate PSD-ALDE. În plus, a semnat şi ea memoriul FJR prin care se cerea CSM apărarea independenţei justiţiei după ce Dragnea a susţinut la un miting electoral : „Ce ar trebui să facem noi, să stăm cu mâinile în sân? Să-i lăsăm să își bată joc de țara asta? Să tremurăm de frica lor? Să nu mai creștem pensiile și salariile? Să lăsăm Justiția așa cum a aranjat-o Macovei? Nu mai putem accepta aceste lucruri. Trebuie să spunem stop, gata cu abuzurile, cu denunțurile, cu securitatea, cu anchetele de tip sovietic, cu poliția politică. Am fost întrebat de ce am ales culoarea alb. Albul simbolizează curățenia și noi asta facem. Curățăm țara de mizeria împrăștiată de acești șobolani”, Liviu Dragnea pe 9 iunie 2018 la mitingul organizat de Partidul Social Democrat, intitulat „Stop abuzurilor din justiţie”.

Habeas corpus la tribunal

Dragnea susţine că este arestat ilegal din 10 octombrie 2019, când a fost publicată decizia Curţii Constituţionale privind componenţa completelor de 3 judecători de la instanţa supremă care nu erau specializate pe fapte de corupţie.

Legalitatea detenției este o problemă frecventă ridicată în fața CEDO. Deținuții au dreptul de a avea acces la o instanță pentru a contesta o privare de libertate. Conceptul „habeas corpus”, calea extraordinară de atac la care a recurs Liviu Dragnea, este vechi de aproximativ 800 de ani şi aplicat cu precădere în legislaţia anglo-saxonă. El permite autorităţii judecătoreşti să cenzureze motivele arestării, fiind adoptată şi de CEDO la mijlocul anilor 80.

Pe 27 mai 2019, Liviu Dragnea a fost condamnat, definitiv, la 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG