Dragoș Stanca este antreprenor tech, expert media și investitor în digital & tehnologie. E fondatorul platformei de conținut, networking și evenimente dedicate transformării digitale Upgrade 100 și președintele BRAT - Biroul Român de Audit Transmedia.
A pornit Ethical Media Alliance, o inițiativă non-profit care militează pentru redirecționarea unor bugete din publicitatea automatizată spre proiecte și startup-uri jurnalistice care pun în prim plan interesul public.
În România, în fiecare zi, platformele Big Tech fac sute de mii de euro, spune Dragoș Stanca. Este un model de business care îi pune zilnic pe cei din Big Tech într-un conflict de interese flagrant între a servi interesul public sau a servi interesul acționarilor, al investitorilor la bursă, explică acesta.
Poți asculta aici varianta audio podcastului SmartJob:
Cum a înflorit deepfake-ul? Exista această problemă sistemică și înainte, susține Stanca, doar că era în formă de text, în formă de fake news, bucățele de conținut mai puțin spectaculoase:
„Odată ce a explodat inteligența artificială, toți acești actori non-etici, care aleargă doar după beneficii economice, și-au găsit un mediu perfect și acum au și instrumentele AI la dispoziție. Practic, au devenit și mai eficienți.”
Vizionează podcastul SmartJob pe pagina noastră de YouTube:
Cât privește proiectul de lege pentru combaterea deepfake, care este acum în analiză în Parlament și care prevede inclusiv pedepse cu închisoarea, Dragoș Stanca spune că producția de deepfake nu poate fi declarată ilegală.
Asta deoarece deepfake poate fi și în scop de entertainment, divertisment sau în scop pamfletar ori comercial: „Poate eu îmi dau acordul să fiu clonat digital și să fiu folosit.”
„Sunt multe nuanțe. Nu poți îngrădi creativitatea și libertatea de exprimare. Prima linie care trebuie trasă este conținut de tip deepfake cu scop malițios, adică să manipuleze în vederea obținerii de voturi sau să escrocheze în vederea obținerii de venituri sau în orice alt scop care constituie din start o problemă, o infracțiune.”
Conținutul nemarcat ca publicitate ar trebui să fie infracțiune
Pe de altă parte, trebuie să admitem, susține Stanca, că sunt politicieni care au enorm de mult de câștigat de pe urma deepfake și de pe urma atacurilor la adresa oponenților prin fake news:
„Să nu uităm că partidele politice din România investesc sume colosale în conținut nemarcat ca fiind publicitate, pentru a face propagandă politică. Vorbim de peste 30 de milioane de euro pe an, mai mult decât piața legitimă comercială care este acum tranzacționată de către toate site-urile de conținut ce folosesc publicitate pentru a atrage venituri.”
În acest moment, oamenii sunt prostiți din banii lor, completează Dragoș Stanca: „Treaba asta trebuie să fie considerată infracțiune, atât timp cât tu încerci să manipulezi într-un fel sau altul opinia publică folosind metode non-etice.”
Ce alte noi atacuri cibernetice pot lovi România?
Învață România ceva din recentele atacuri cibernetice, care au vizat peste 100 de spitale și Camera Deputaților? Dacă e doar o încercare de a vedea cât de pricepuți suntem să contracarăm? - se întreabă Dragoș Stanca.
„Dacă există o oarecare legătură între atacul cibernetic din sistemul sanitar și campaniile de fake news care folosesc imagini ale personalităților publice și ale unor companii respectate din piața din România?”, se întreabă el.
„Dacă ni se testează cumva capacitatea de răspuns și fermitatea cu care luăm măsuri să contracarăm astfel de atacuri și data viitoare o să fie ceva mult mai dureros pentru noi toți? Nu știu. Dacă?”
Dragoș Stanca speră că profesioniștii din aparatul de stat, din structurile de informații locale, europene, globale, ale țărilor democratice, acționează, dar poate nu știm noi asta.
„E îngrijorător ce se întâmplă. Se poate destabiliza un întreg sistem bancar dacă se propagă o teorie legată de... știu eu ce mare problemă în sistemul financiar sau dacă guvernatorul BNR zburdă liniștit în add-uri false pe Facebook de vreo trei săptămâni și nu e nicio problemă, poate că data viitoare o să dea o altă informație. Se întâmplă pe sisteme de WhatsApp, pe telegram, prin telefoane cu voci clonate.”
„Nu suntem într-o perioadă istorică în care să nu ne întrebăm dacă nu există totuși actori care nu vor doar să fure bani de pe card, ci poate vor să ne redirecteze către un alt traseu istoric, poate vor să ne reîndrepte către Est, poate vor să ne sugereze că ne-ar fi mai bine în afara Uniunii Europene”, susține Stanca.
De ce marile platforme nu opresc deepfake-ul și de ce extrema dreaptă targhetează tinerii?
E de neînțeles de ce marile platforme tech nu opresc deepfake-ul, spune Dragoș Stanca. Singura explicație logică ar fi că au pierdut controlul asupra propriei platforme de advertising, crede acesta:
„La rândul lor, aceste platforme par a fi victimele unor hackeri care au reușit să le intre în ADN și să fenteze sistemul și, iată, să fraierească bătrâni, imită voci de prim-miniștri, guvernatori ai băncilor naționale, atacă informațional instituții importante.”
Identificarea acestor atacuri este ușoară pentru oamenii ceva mai educați, dar aproape imposibilă pentru cei mai puțin educați, explică Stanca.
„Nu întâmplător sunt targhetate persoane de peste 45 de ani. Nu întâmplător Facebook, care are o medie de vârstă mai înaltă, este mai asaltat decât alte platforme. Oamenii pot să cadă foarte ușor pradă acestor practici, pentru că nu-și pun problema că se poate ca guvernatorul Băncii Naționale să nu fie filmat, de fapt, și acel lucru să fie un efect special, o manipulare a imaginii. Nu-și pot imagina chestia asta.”
Când vine vorba de răspândirea mesajelor extremei drepte din România, TikTok e principala rampă de lansare a acestora, iar tinerii între 18 și 34 de ani reprezintă publicul preferat, ei sunt ținta, conform unui nou studiu.
Vorbim de un discurs mult mai spectaculos, mult mai atractiv, mult mai generator de dopamină și serotonină, care ne dau senzații mai diverse decât plictisitorul adevăr, crede Stanca.
„Veniturile marilor platforme Big Tech au explodat în pandemie, după care au coborât din nou după ce s-a oprit toată infodemia, nu doar pandemia. Există un beneficiu material direct pe care, din nefericire, acest model de business îl are atunci când lumea este speriată, divizată, incitată. Discursul echilibrat nu are succes din punct de vedere viral. Discursul extrem, în orice fel e extrem acel discurs, e mult mai împins algoritmic”, spune acesta.
Social media a generat deja probleme serioase, afirmă Dragoș Stanca, și poate că nu ar fi recomandat să adăugăm inteligența artificială acelor algoritmi, „ca să devină și mai performanți și să ne trezim în niște situații pe care să nu le mai putem gestiona.”
