În România, partidele parlamentare primesc subvenții financiare de la bugetul de stat. Sumele se acordă în funcție de rezultatele de la alegerile locale și parlamentare.
În ultimii patru ani, au primit subvenții de la bugetul public PSD, PNL, USR, AUR, Pro România și PMP.
Din banii cheltuiți, cei mai mulți – peste jumătate – au fost investiți deja în „presă și propagandă”, arată rapoartele Autorității Electorale Permanente (AEP), instituția care monitorizează subvențiile primite de partide.
Unde în presă au ajuns acești bani e un secret bine păzit de marile partide, Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) – care guvernează România împreună. Ele sunt și formațiunile politice care dispun de cei mai mulți bani.
„Este o tranzacție care afectează democrația din România. Nimeni, de nicio parte, nu vrea ca cetățeanul din taxele căruia s-au plătit acești bani să știe cum sunt cheltuiți”, traduce Liana Ganea de la Active Watch lipsa de transparență a partidelor privind banii dați mass-media.
Bani publici pentru partide
În România, partidele parlamentare primesc subvenții financiare de la bugetul de stat. Sumele se acordă proporțional cu rezultatele de la alegerile locale și parlamentare.
În ultimii patru ani, au primit subvenții de la bugetul public PSD, PNL, USR, AUR, Pro România și PMP.
După ultimele alegeri, din 2020, banii pentru partide din subvențiile de la buget - pentru perioada 2021-2023 - s-au împărțit astfel:
- Partidul Social Democrat (PSD) - 55,4 milioane de euro.
- Partidul Național Liberal (PNL) - 47 milioane de euro.
- Uniunea Salvați România (USR) - 24,4 milioane euro.
- Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) - 11 milioane de euro.
- Partidul Mișcarea Populară (PMP) - 2,4 milioane de euro.
- Partidul Pro România - 1,8 milioane de euro.
Total subvenții 2021-2023: 142,4 milioane de euro.
La toate aceste sume se mai adaugă cotizațiile membrilor de partid și donațiile, care se raportează separat – până la sfârșitul lunii aprilie al fiecărui an.
Sursa: Autoritatea Electorală Permanentă
Pentru că legea le permite, cele patru mari partide parlamentare, PSD, PNL, Uniunea Salvați România (USR) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) au păstrat în conturi pentru marea bătălie electorală din 2024 bani din subvențiile anilor trecuți.
„Partidele politice sunt singurele organizații care pot să își păstreze banii de la un an la altul, pe termen nelimitat”, spune pentru Europa Liberă Ovidiu Voicu, director executiv la Centrul pentru Inovare Publică.
Acesta menționează că toate celelalte organizații și instituții care primesc bani publici restituie la finalul anului, la bugetul de stat, sumele necheltuite.
Nu și partidele politice. „Vorbim de un privilegiu pe care partidele și l-au acordat singure”, punctează Ovidiu Voicu.
Europa Liberă a făcut o analiză a veniturilor din bani publici și a cheltuielilor făcute de partidele parlamentare, în ultimii trei ani.
PSD – două treimi din subvenția din 2023 a fost cheltuită pentru presă și propagandă
În cei trei ani scurși din 2020, de la alegerile precedente, PSD a primit cei mai mulți bani de la bugetul de stat.
Numai anul trecut, în conturile partidului au ajuns peste 88 de milioane de lei (peste 17 milioane de euro), pe care partidul i-a cheltuit aproape în totalitate.
Au rămas totuși necheltuite 44 de milioane de lei (aproape 9 milioane de euro), bani economisiți mai ales în anul 2021, primul an de alegeri.
În perioada 2020-2023, PSD a primit aproape 277,5 milioane de lei (55,5 milioane de euro).
151,7 milioane de lei (30,5 milioane euro) din această sumă au fost chetuite pentru presă și propagandă. Adică 65%.
PSD a refuzat constant să prezinte contractele încheiate cu presa. Și Europa Liberă a solicitat aceste date, în ultimii ani, de mai multe ori, însă nu am primit răspunsuri.
În schimb, investițiile în publicitatea din online sunt transparente.
În 2023, de exemplu, PSD a investit 2,15 milioane de lei (430.000 de euro) în reclame pe Facebook, după cum reiese dintr-o analiză realizată de organizația non-guvernamentală Expert Forum, pe platforma banipartide.ro.
Marcel Ciolacu, președintele partidului, a fost cel mai promovat pe Facebook, anul trecut.
Investiția în imaginea premierului a fost de 800.000 de lei (160.000 de euro). Rezultatul: peste 2,7 milioane de interacțiuni, conform crowdtangle.com, platformă care analizează performanțele de pe rețelelor sociale.
Cea mai de succes postare a lui Marcel Ciolacu de anul trecut a fost una de pe 30 decembrie, despre intrarea României în Schengen, cu peste 213.000 de interacțiuni.
În total, PSD a cheltuit 1,5 milioane de lei (300.000 de euro) în 2023 pentru reclama partidului, pe Facebook.
Cel mai bine a performat o postare din februarie 2023, care făcea referire la lucrările de pe canalul Bâstroe, problemă ridicată în Consiliul Europei de europarlamentarul PSD, Victor Negrescu.
O sumă importantă de bani a fost cheltuită de PSD, în 2023, pe sondaje de opinie – 7,7 milioane de lei (1,54 milioane de euro).
Alte 6,5 milioane de lei (1,3 milioane de euro) s-au investit anul trecut în consultanță politică.
Revenind la subvențiile primite și la cheltuieli, din 2021 și până la sfârșitul lui 2023, PSD a reușit să economisească 43,7 milioane de lei (8,74 milioane euro) care așteaptă, în conturile partidului, anul electoral 2024.
PNL – economii de peste 73,5 de milioane de lei (14,7 milioane euro)
Mai chibzuiți în a cheltui banii veniți de la buget se dovedesc liberalii.
Din cele 235 de milioane de lei (47 milioane euro) primite de la buget, au cheltuit 161,5 milioane de lei (32,3 milioane de euro).
Ca și în cazul social democraților, cei mai mulți bani s-au dus pe presă și propagandă – 106,8 milioane de lei (21,36 milioane de euro). Procentual, este cea mai mare investiție, dintre toate partidele. Aproape 67%.
Potrivit Expert Forum, în 2023, Partidul Național Liberal a cheltuit pentru reclama pe Facebook 1,47 milioane de lei (284.000 de euro).
400.000 de lei (80.000 de euro) au fost cheltuiți pentru sponsorizarea postărilor de pe pagina partidului.
Dintre politicienii liberali, Sigfried Mureșan, europarlamentar, a investit cel mai mult în propria imagine – peste 70.000 de lei (14.000 euro).
Despre banii plătiți de PNL pentru articole de presă pozitive s-a scris de mai multe ori în ultimii trei ani.
Cea mai recentă dezvăluire, a jurnaliștilor de la Libertatea, vorbește de 1 milion de euro cheltuiți pentru site-ul Digi24.ro. Reprezentanții trustului de presă au refuzat constant să ofere un punct de vedere despre contractele cu partidele, pe care le-au reziliat la începutul acestui an.
Încă din 2022, Europa Liberă scria despre alte contracte pe care PNL le avea cu mass-media, prin intermediul unor firme de publicitate.
Cea mai de succes postare pe Facebook a PNL, în 2023, a fost o transmisie live de la Ziua Marinei – peste 470.000 de likeuri și 4,1 milioane de vizualizări.
PNL a investit 8,8 milioane de lei (1,76 milioane euro), în 2023, în consultanță politică – adică 12,2% din totalul cheltuielilor. Și a plătit pe sondaje de opinie 6,5 milioane de lei (1,3 milioane euro).
În conturile PNL, la 1 ianuarie 2024, erau peste 73,5 milioane de lei (14,7 milioane euro) rămase necheltuite din subvențiile de la buget.
USR – cei mai mulți bani investiți în social media
Între 2021 și 2023, partidul condus de Cătălin Drulă a primit, de la bugetul de stat, peste 122 de milioane de lei (24,4 milioane euro).
Un sfert din cele 88 de milioane cheltuite în acești trei ani, adică puțin peste 20 de milioane de lei (4 milioane de euro), au fost investite în presă și propagandă.
Din datele strânse de Expert Forum reiese că cea mai mare parte a acestor bani s-a dus în publicitatea online.
Anul trecut, USR a cheltuit, conform banipartide.ro, doar pe Facebook, 13,3 milioane de lei (2,66 milioane euro). Adică aproape toată suma declarată la Autoritatea Electorală Permanentă ca fiind investită în presă și propagandă – 14,4 milioane de lei (2,88 milioane euro).
Din suma totală investită pe Facebook, pagina partidului a fost sponsorizată cu 1,8 milioane de lei (360.000 de euro), urmată de pagina președintelui, Cătălin Drulă, cu 1 milion de lei (200.000 de euro).
Cea mai de succes postare a lui Cătălin Drulă pe Facebook, conform crowdtangle.com, a fost cea de pe 6 iulie 2023, în care cerea demisia ministrului Gabriela Firea, după scandalul azilelor de bătrâni.
În 2023, USR a cheltuit 45 de milioane de lei (9 milioane euro). 6 milioane (1,2 milioane euro) au fost investite în acțiunile politice și alte 3 milioane (600.000 de euro) pentru sondaje de opinie.
La 1 ianuarie 2024, în conturile USR rămăseseră, doar din subvențiile primite de la stat, 33,3 milioane de lei.
AUR – investiții în bunuri materiale
Un comportament financiar diferit de cele trei partide parlamentare l-a avut, între 2021-2023, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
În 2021 și 2022, AUR a declarat cheltuieli de doar 139 de lei, deși a primit subvenție de 38,2 milioane de lei (7,7 milioane de euro). Restul banilor primiți de la stat a rămas în conturile partidului.
În 2023, AUR a cheltuit de două ori mai mult decât toată subvenția primită în același an.
Mai exact, a primit 17,8 milioane de lei (3,56 milioane euro) și a cheltuit 39,8 milioane (7,96 milioane euro).
Cea mai mare parte, 16,4 milioane lei (3,28 milioane euro) adică peste 41% din total, a fost investită în bunuri materiale.
În 2023, AUR a lansat caravana medicală și a cumpărat microbuze pentru transport școlar.
„AUR a avut această politică de a nu cheltui banii o perioadă. Până anul trecut chiar își făcea un titlu de glorie din faptul că ei nu cheltuiesc banii din subvenție. Anul trecut a inventat această caravană medicală, care ridică niște probleme etice importante, și a trebuit să cheltuie banii”, explică Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.
O sumă importantă a fost investită de partidul al cărui președinte e George Simion în organizarea de activități politice – peste 11 milioane de lei (2,2 milioane lei).
Anul trecut, AUR a organizat o fastuoasă lansare a candidaților partidului la alegerile europarlamentare.
Investițiile AUR în presă și propagandă, din subvențiile publice, au fost 0 în 2021 și 2022, și 2 milioane de lei (400 de mii de euro) în 2023.
Pe Facebook, în 2023, cea mai mare sumă a fost investită în promovarea paginii lui Mihai Enache, candidatul partidului la Primăria Capitalei – 14.000 de lei (2.800 euro), după cum arată statistica Expert Forum.
George Simion a plătit 11.000 de lei (2.200 euro) pentru promovarea paginii sale.
Performanța partidului și a liderilor pe rețelele de socializare este însă importantă.
George Simion este politicianul român care a strâns, în 2023, cele mai multe interacțiuni la postările sale – aproape 8,2 milioane în total.
Cea mai apreciată postare a sa, din 20 iulie 2023, prezintă Caravana Medicală organizată de AUR. Postarea a adunat peste 1,3 milioane de reacții și 1,1 milioane vizualizări.
Bilanțul financiar AUR la sfârșitul lui 2023 arată că în conturile partidului au rămas peste 16,3 milioane de lei (3,26 milioane euro).
PMP și Pro România – cheltuieli mai mari decât subvențiile primite
Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Pro România, partidul fostului premier Victor Ponta, au raportat, între 2021 și 2023, cheltuieli din subvenții mai mari decât sumele primite în cont.
Anul trecut, PMP a investit cel mai mult în presă și propagandă, 1 milion de lei din totalul de 4,5 milioane de lei (900.000 de euro) cheltuite din bani publici, adică 22,86%.
Alți peste 965.000 de lei (193.000 de euro) au fost folosiți pentru producția și difuzarea de spoturi publicitare.
Pentru publicitatea pe Facebook, PMP a cheltuit, în 2023, 137.000 de lei (27.400 euro), din care 46.000 de lei (9.200 euro) pentru promovarea postărilor lui Eugen Tomac, liderul partidului.
Pro România a primit de la buget public, între 2021 și 2023, 8,8 milioane de lei (1,76 milioane euro) și a cheltuit 10,3 milioane (2 milioane euro).
Anul trecut, banii s-au dus aproape în totalitate pe cheltuieli cu onorariile avocaților, executorilor și experților. Partidul este executat silit de o firmă de publicitate.
2024 – an electoral, fiecare leu contează
Anul 2024 este important pentru politica românească, cu patru rânduri de alegeri.
Vor fi alegeri locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale. Practic, va fi o campanie electorală aproape continuă.
Banii puși deoparte în anii trecuți sunt importanți mai ales în perioada de pre-campanie, crede Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.
E o perioadă când regulile nu sunt atât de stricte ca în campania electorală propriu-zisă și de care politicienii profită din plin.
„Cu cât partidul are mai mulți bani, cu atât pre-campania este mai intensă”, spune Ovidiu Voicu.
El arată că nu la fel se întâmplă și în perioada efectivă a campaniei electorale. „Sunt reglementări mult mai stricte, dispar bannerele și mashurile și toate celelalte, că nu sunt permise.”
Banii de la buget folosiți într-un an electoral sunt un avantaj important pentru partidele aflate deja în parlament, mai spune Ovidiu Voicu.
Banii din subvenții nu vor fi singurii utilizați înainte de alegeri. Partidele vor putea să deconteze, tot de la buget, cheltuielile din campanie. Ceea ce înseamnă că vor avea și mai mulți bani la dispoziție.
„Sunt patru runde de alegeri. Un partid care prezintă la cele patru alegeri liste complete poate să deconteze până la 32 de milioane de euro în timpul celor patru campanii electorale, în plus peste subvenție”, mai adaugă Ovidiu Voicu.
Pe ce îi vor cheltui?
Nu va mai fi o campanie cu găleți, mici și geci, crede Septimius Pârvu de la Expert Forum.
Va fi o campanie care se va desfășura preponderent în media. Diferența va fi că, în timpul campaniei, publicitatea electorală va fi marcată.
„În campania electorală partidele pot cumpăra [publicitate marcată], dar nici nu cred că mai contează”, spune Septimius Pârvu.
Asta pentru că, e de părere Pârvu, partidele „și-au construit” deja o imagine bună în media, în anii pre-electorali, cu ajutorul banilor din subvenții.
„Și-au pregătit terenul”, spune el.
„Media e cumpărată cu sume foarte mari, fie pentru construcția de imagine pozitivă, fie pentru a bloca anumite știri – ceea ce eu cred că e mai rău. Am văzut și din declarațiile unor lideri politici că, de fapt, ei vor să nu fie atacați sau să nu se scrie rău [despre ei]”, explică Septimius Pârvu, de la Expert Forum.
Această practică nu este nouă și s-a perpetuat în lipsa unei legislații ferme care să oblige la transparență.
Legislația e făcută de aceeiași politicieni, spune Ovidiu Voicu.
„Partidele nu vor să spună și nu avem niciun mecanism legal prin care să le obligăm”. Singurele partide care dau informații despre banii care ajung la presă sunt USR și AUR.
Centrul de Inovare Publică, organizație non-guvernamentală care analizează democrația și alegerile, a încercat inclusiv cu ajutorul instanței să obțină datele de la PSD și PNL, cele mai mari partide românești.
Nu a reușit, nici după ce a obținut sentințe judecătorești favorabile.
Lucrurile s-ar putea schimba în următorii ani, crede Liana Ganea de la Active Watch, deoarece Comisia Europeană ar putea impune reguli care să aducă mai multă transparență.
„La nivelul Uniunii Europene s-a adoptat un nou regulament privind publicitatea politică [...] Nu vor mai putea apărea articole care nu sunt marcate ca fiind publicitate politică. Vom avea și date despre banii care se cheltuie. Asta se va întâmpla în curând, în câțiva ani”, explică Liana Ganea.
Până atunci, alegerile din 2024 se vor fi petrecut deja.
Într-o logică pur românească, cea a partidelor care trăiesc din bani publici, conchide Septimius Pârvu de la Expert Forum.
