Drogurile, problemă de securitate națională. În București, un elev din trei recunoaște că în școala lui stupefiantele sunt o problemă

Informațiile din sondajul Prefecturii, coroborate cu cele ale Agenției Naționale Antidrog - unul din zece elevi a încercat, măcar o dată, un drog -, dau dimensiunea unei probleme sociale grave cu care se confruntă România.

Iar odată intrat în cercul vicios al drogurilor, ieșirea e aproape imposibilă.

„Sub 5-6% din cei care vin și ne cer ajutorul reușesc să scape de dependență”, explică, pentru Europa Liberă, Maria Popescu, director la Centrul pentru Tratarea Toxicodependențelor la Tineri Sf. Stelian din București.

Momentul care a declanșat reacții rapide în societate a fost accidentul de la 2 Mai, din august 2023, când doi tineri au murit pe loc spulberați de un bolid la volanul căruia se afla un șofer drogat.

La presiunea opiniei publice și a mass media, problema consumului de droguri și-a făcut loc chiar și pe agenda Consiliului Superior de Apărare al Țării (CSAT). Este un atac la siguranța națională, spune raportul CSAT pentru anul 2023.

Scade vârsta, crește consumul

În România, traficul de droguri a înregistrat o creștere pe măsură ce traficanții și-au diversificat metodele de distribuire, iar vârsta consumatorilor a ajuns până la 10-11 ani, a comunicat, în octombrie 2023, Ministerul de Interne.

Datele ministerului coincid cu cele ale Spitalului Obregia, unul dintre puținele din țară care tratează adicția la copii și tineri.

În 2023, pe la Obregia au trecut 311 minori și 105 tineri cu vârsta între 18 și 25 de ani.

Iar în primele 3 luni din 2024, au primit deja îngrijiri 52 de copii și alți 52 de tineri cu vârsta între 18 și 25 de ani.

Medicii de la Obregia spun că există o multitudine de substanțe noi folosite de minori și tineri.

Fentanil, drogul care face ravagii în SUA, detectat în teste la Centrul Sf. Stelian din București

„Nu consumă doar fentanil. Printre substanțele depistate se numără și fentanilul. În aceste pliculețe pe care le consumă ei sunt mai multe substanțe și atunci tabloul clinic este unul care diferă de la un pacient la altul”, explică Maria Popescu, directoarea centrului de la Sfântul Stelian, de ce imaginile din America cu oameni transformați în zombie după consumul de fentanil nu au apărut încă în România.

Plicurile cu amestecuri de substanțe despre care vorbesc și specialiștii de la Obregia și directorul centrului Sf. Stelian sunt extrem de accesibile ca preț.

„Sunt și foarte ieftine sau oricum mai ieftine decât alte droguri - 10, 15 lei. De fapt, ei nici nu știu ce consumă. În momentul în care îl pui în fața faptului împlinit și îi spui uite ce ai consumat, poate să jure, chiar jură că nu a consumat, pentru că, de fapt, nici nu știe exact ce e în plic”, spune Maria Popescu.

Pe la Centrul Sf. Stelian trec anual peste 500 de tineri. Unii sunt internați, alții beneficiază de tratament în regim de dispensar. Mai exact, primesc metadonă care să îi țină departe de tentația unei doze noi de droguri.

„Tratamentul cu metadonă, fiind un tratament de substituție, durează atâta timp cât este nevoie. Avem pacienți care sunt în program de ani de zile - de 10 ani, de 15 ani. Bineînțeles că ne dorim ca pacienții să renunțe în timp și la acest tratament și să meargă pe abstinență totală. Din păcate nu se reușește întotdeauna”, spune Maria Popescu.

Doar extrem de puțini reușesc să scape total de adicție, adaugă ea. Maximum 5-6 la sută. Cei care se mențin cu metadonă au o viață normală.

„Avem aproximativ 150 de pacienți care sunt «rețetari» (primesc metadonă, n. red.). Asta înseamnă că sunt reintegrați social, au familie, lucrează, își desfășoară activitățile curente, au viață organizată și nu au teste pozitive, pentru că sunt testați periodic”, spune Maria Popescu.

Numărul celor care ajung la Sf. Stelian, fie internați, fie în regim de dispensar, e cam același de an de zile doar pentru că aceasta e capacitatea centrului.

„Numărul celor care se interesează de serviciile noastre crește, însă, de la an la an”, explică Maria Popescu.

Cea mai în vârstă persoană care a cerut ajutor centrului avea 64 de ani. O mama care a devenit dependentă după ce fiul ei a început să consume droguri regulat.

Ce fac autoritățile

După accidentul de la 2 Mai, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a anunțat o reformă a sistemului, care să prevadă inclusiv măsurile de combatere a consumului de droguri în școli.

Așa că, în septembrie 2023, a intrat în vigoare Planul Național Cadru de Acțiune privind siguranța școlară - semnat de opt ministere - care vorbește despre prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri în rândul elevilor, prevenirea cazurilor de bullying și combaterea cazurilor de violență în școli.

Planul prevedea și elaborarea unui cadru normativ care să faciliteze depistarea consumului de droguri în școli. În document se preciza că acest lucru se va face „pe baza unor proceduri care să implice acordul părinţilor, să asigure confidenţialitatea, nediscriminarea, să evite stigmatizarea sau bullyingul”.

Și tot din strategia de luptă împotriva consumului de droguri face parte și o altă decizie, cea a CSAT, din octombrie 2023. S-a mai înființat un grup de lucru - pentru combaterea consumului de droguri în școli și în rândul tinerilor, ca risc major la adresa siguranţei individuale şi naţionale.

Structura va fi formată din reprezentanți ai eșalonului doi din ministerele pentru care combaterea consumului și traficului de droguri, precum și educația și sănătatea tinerilor sunt o prioritate. Această structură va fi coordonată de Guvernul României, scrie în comunicatul CSAT de după ședința din octombrie 2023.

Primele măsuri vor avea în vedere eliminarea lacunelor legislative, extinderea accesului la tratament şi recuperare şi implementarea planului pentru siguranţa şcolară, se adaugă în document.

Ce s-a întâmplat concret de atunci?

În martie, legea care prevede că traficanții de droguri de mare risc nu mai pot primi pedepse cu suspendare a fost promulgată de către președintele României.

Conform documentului, cine face „operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive” comite o infracțiune și poate fi pedepsit cu închisoare de la trei la zece ani.

„Nu poţi să vinzi heroină sau cocaină, să distrugi vieţi, şi după să umbli liber pe străzi. Locul traficanţilor este la închisoare. Nu mai avem voie să asistăm la încă o tragedie ca cea de la 2 Mai. Să fie clar – avem nevoie de legi de partea victimelor, pentru că trebuie să ne protejăm tinerii de traficul de droguri”, a declarat ministra Justiţiei, Alina Gorghiu, într-un mesaj video postat pe Facebook, după adoptarea legii.

Testarea elevilor rămâne o problemă

Introducerea în școlile Capitalei a cursurilor și a testelor antidrog este o soluție acceptată de elevii bucureșteni, dacă luăm în considerare rezultatele unui sondaj inițiat de Prefectura Capitalei. La întrebări au răspuns peste 20.000 de elevi.

60,2% dintre respondenți sunt de acord cu introducerea testelor antidrog în școli, iar 50% sunt de acord cu analize periodice de sânge.

O majoritate covârșitoare, 77,2%, consideră că introducerea cursurilor antidrog în programa școlară ar fi benefică pentru tineri.

Mai mult, 61% dintre cei peste 20.000 de elevi care au răspuns chestionarului consideră că persoanele care consumă substanțe interzise sunt mai degrabă persoane cu afecțiuni, nu infractori.

România, pe ruta traficului de droguri

România face parte din ruta Balcanilor de Nord, care este folosită pentru contrabanda cu heroină, spune cel mai recent raport al Global Organized Crime Index, think tank care analizează crima organizată din întreaga lume.

Heroina este traficată din porturile georgiene de la Marea Neagră, cu feribotul, către Odesa sau destinații din UE, cum ar fi România sau Bulgaria, după care intră pe ramura de est a principalei rute balcanice pentru traficul de droguri către Țările de Jos și alte țări din vest și Europa Centrală.

România a devenit și o autostradă pentru droguri care vin din America de Sud. Infrastructura criminală dezvoltată pentru a trafica cantități mari de heroină sau droguri sintetice este acum folosită și pentru traficul de cocaină, se arată în același raport.

Cetăţenii români care locuiesc în America de Sud, precum şi sud-americanii din România creează legături stabile pentru grupurile criminale organizate interesate să dezvolte noi rute alternative.

În ultimii ani, grupări criminale din Balcani - cum ar fi cele albaneze, sârbo-muntenegre și bulgare - au fost din ce în ce mai implicate în contrabanda cu cocaină pe rutele maritime și în porturile Mării Negre din Bulgaria și România.

Deși țara servește ca un centru de tranzit pentru comerțul cu cocaină, nu există o piață internă mare; cererea locală este scăzută din cauza prețului ridicat al drogurilor.

În timp ce canabisul este importat în România din Spania și Țările de Jos, cea mai mare parte a substanței confiscate în țară este produsă pe plan intern.

Cannabisul este traficat din Serbia în România prin punctul de trecere a frontierei Vatin/Stamora Moravita. Există recent o tendință ascendentă în comerțul cu canabis care continuă să fie cel mai des consumat drog în țară, în principal de către adulții tineri.

Și piața drogurilor sintetice din România este în expansiune. S-a înregistrat o creștere a producției de amfetamine și ecstasy în ultimii ani, și o scădere a prețurilor, deși datele arată că aceste medicamente sunt încă mai scumpe în România decât în Europa de Vest.

O creștere a consumului de droguri sintetice a fost raportată în locuri precum centrele universitare și capitala. Ecstasy (MDMA) este traficat în principal către România din Germania și Țările de Jos, iar amfetaminele din Germania, Belgia și Bulgaria.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.