Ministerul ucrainean de externe a transmis luni dimineață că o dronă rusească ar fi ratat o țintă din orașul-port Ismail și ar fi explodat pe teritoriul României.
„Potrivit informațiilor Serviciului de Frontieră de Stat al Ucrainei, în timpul unui atac în masă al Rusiei din această seară (duminică, n.r.) în zona portului Ismail, «shahedi» rusesc (n.r. drona) a căzut și s-a detonat pe teritoriul României”, a scris Oleg Nikolenko pe Facebook, luni dimineață.
Informația a fost infirmată, apoi, de autoritățile de la București.
Ministrul Apărării Naționale (MApN), Angel Tîlvăr, a spus luni, într-un interviu pentru Agerpres, că ministerul a negat informația „în cunoștință de cauză” și că informaţiile pe care MApN le dă „sunt sub semnul acurateţei şi al corectitudinii din toate punctele de vedere”.
Tot luni, ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, citat de Reuters, a spus că ţara sa deţine fotografii care arată că drone ruseşti au lovit teritoriul României.
De cealaltă parte a Dunării, la doar 300 de metri de orașul ucrainean Ismail, se află satul românesc Plauru/comuna Ceatalchioi.
Acolo sunt case aflate și la 300 de metri de Ismail, mai ales că brațul Dunării se subțiază în zonă până la 200 de metri lățime.
Fiind atât de aproape de portul lovit deja de zeci de drone, este normal ca localnicii să fie speriați, susține Tudor Cernega, primarul din Ceatalchioi.
Acesta nu știe însă ca o dronă să fi căzut luni dimineață în comuna pe care o conduce, dar spune că nu poate exclude o asemenea ipoteză.
„Nu am cunoștință de așa ceva, dar dacă dumnealor (ucrainenii, n.r.) au probe, ar trebui să se aplece mai serios armata (română, n.r.), să o caute. Dacă ăia (apărarea ucraineană) au atins-o puțin și nu a mai ținut direcția, unde să se ducă, doar nu se întoarce?”, a declarat pentru Europa Liberă primarul Cernega.
Acesta a explicat că Dunărea face un cot în zonă astfel încât, dacă explozibilul a fost detonat mai jos de Plauru, impactul ar fi avut loc într-o zonă greu accesibilă, nefrecventată de localnici.
Primarul a mai semnalat și în urmă cu o lună că o dronă ar fi survolat casele localnicilor, conform mărturiilor acestora, explodând în direcția unei păduri din apropiere.
Ministerul Apărării Naționale a dezminițit informația, fără a-i mulțumi pe deplin nici pe primar, nici pe localnici.
„Lucrurile trebuie luate mai în serios. Atunci când am zis (de drona prăbușită acum o lună, n.r.), răspunsul a fost «nu a căzut», poate corect era «nu s-a găsit»”, a mai spus Cernega pentru Europa Liberă.
„Criza din România e mai rea ca războiul”
Câteva zeci de kilometri mai sus pe hartă, în localitatea tulceană Grindu, starea de spirit este total diferită. Șansele ca aici să fi căzut drona de care vorbesc luni autoritățile ucrainene sunt zero, cred locuitorii.
Nici pescarii, nici crescătorii de animale, nici pădurarii din zonă nu au semnalat nimic.
„Am fost informat de persoane din serviciul de noapte că s-au auzit bubuituri la Reni (alt port ucrainean bombardat, n.r.), știm cu toți că acolo sunt probleme, dar nu au nicio legătură cu spațiul nostru. Nu s-a auzit nimic de drone explodate la noi”, a spus pentru Europa Liberă Neculai Neagu, primarul din Grindu.
Când e întrebat de starea de spirit a consătenilor, râde.
„Deocamdată, aici nu se sperie nimeni. Războiul este al lor. Pot pleca oameni din cauza situației proaste din România, dar nu a războiului”, explică edilul.
Spune că, de la începerea conflictului nu s-au înregistrat în sat plecări de teama lui, chiar dacă de o lună și jumătate bombardamentele se aud în tot mai multe nopți.
O explicație ar putea fi și faptul că, spre deosebire de Plauru, care e pe malul dunărean chiar vizavi de Ismail, Grindu nu este orientat către Reni, ci este separat de acesta de un cot larg al Dunării ce cuprinde aproximativ opt km de teren agricol, pășuni și o pădure.
Stare de calm printre navigatori
Incidentul semnalat de autoritățile ucrainene nu este confirmat nici de reprezentanții Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), ce au în grijă traficul din acest sector.
„Pe șenal (n.r., porțiune navigabilă în lungul unui râu) la noi nici piloții, nici personalul navigant nu a semnalat vreo explozie pe teritoriul românesc”, a spus pentru Europa Liberă Stela Ivan, directorul AFDJ Galați.
Conform acesteia, starea de spirit în rândul navigatorilor e bună, iar piloții sau echipajele românești merg până în apropierea radei celor două porturi, fără a intra pe teritoriul ucrainean.
De acolo, navele sunt preluate de piloți ucraineni și duse în dane, la încărcat sau descărcat.
„Navele AFDJ rămân în permanență în siguranța apelor teritoriale românești, nu-și asumă riscul părăsirii lor. Nu am avut demisii sau evenimente pe care să le considerăm a fi făcute din teamă sau în contextul războiului”, a explicat Stela Ivan.
