La 35 de ani de la uciderea inginerului Gheorghe Ursu în timp ce era închis și anchetat de Securitate, pentru că se opunea regimului comunist, directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, îşi exprimă „speranţa şi încrederea” că Justiţia va stabili adevărul. Niciun fost lucrător al Securității nu a fost până acum tras la răspundere pentru această crimă și o lungă perioadă de timp responsabilii din Securitate nici măcar nu au fost anchetați.
„Reafirm fără echivoc că Serviciul Român de Informaţii nu numai că se delimitează ferm de crimele şi abuzurile Securităţii, ci le condamnă explicit. Între Serviciul Român de Informaţii şi Securitatea comunistă nu există şi nu va exista vreodată nici o formă de înţelegere sau compatibilitate, cum nu există între valorile unui regim democratic şi orice formă de totalitarism. Serviciul Român de Informaţii îşi menține hotărârea fermă de a sprijini procesul prin care societatea românească doreşte să se elibereze definitiv de tenebrele trecutului”, este mesajul transmis marți de directorul SRI, Eduard Hellvig.
Inginerul Gheorghe Ursu a fost omorât pe 17 noiembrie 1985 în beciurile miliției, în urma torturilor suferite în timpul anchetării sale de către organele de Securitate.
„Este un moment potrivit pentru a rememora şi aprecia la justă valoare curajul şi altruismul tuturor acelor opozanţi ai regimului comunist, cunoscuţi sau anonimi, care s-au ridicat împotriva unui sistem opresiv şi criminal şi şi-au adus contribuţia la transformarea României într-o ţară în care libertăţile individuale şi valorile democratice au devenit un dat”, spune Hellvig.
Gheorghe Ursu („Babu”) s-a născut pe 1 iulie 1926 în oraşul basarabean Soroca, a absolvit Facultatea de Construcţii în anul 1950 şi a lucrat până la moartea sa în cadrul Institutului de Proiectări în Construcţii (ISLGC) Bucureşti, ocupând diferite funcţii.
În anul 1950 a fost exclus din PCR pentru „prietenie cu elemente reacţionare”.
A fost denunţat la Securitate şi arestat în decembrie 1984, iar în timpul anchetei a recunoscut că este autorul a două scrisori trimise la postul de radio „Europa Liberă”, scrisori în care denunţa măsurile criminale dispuse de Nicolae Ceauşescu în legătură cu repararea clădirilor avariate de cutremurul din 4 martie 1977, precum şi cenzura aplicată de regimul de la Bucureşti scriitorilor.
În septembrie 1985 a fost din nou arestat sub pretextul „deţinerii ilegale de valută”, anchetat de Securitate şi torturat pentru a dezvălui „legăturile” sale.
Circumstanţele morţii sale fac astăzi obiectul unui proces în instanţă.
Torționarii inginerului Gheorghe Ursu au fost achitați în primă instanță, în octombrie 2019, de Curtea de Apel București, când instanța a deics și schimbarea încadrării juridice în cazul foștilor ofiţeri din cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, din infracțiuni contra umanității în tratamente neomenoase și i-a achitat pentru această infracțiune, potrivit Mediafax.
Plecând de la premisa că inginerul Gheorghe Ursu nu a fost disident, Curtea de Apel București a ajuns la concluzia că acesta nu a fost un opozant al regimului comunist și al lui Nicolae Ceaușescu, deci ofițerii de Securitate care l-au anchetat până la moarte, Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, sunt nevinovați, Ursu fiind ucis în bătaie de colegii de celulă, doi deținuți de drept comun.
„În speță, este totuși dificil de considerat că victima a fost un adevărat dizident politic”. Într-adevăr este de notorietate că în regimul comunist orice părăsire a țării era o adevărată raritate, fiind făcută numai de anumiți cetățeni și sub un control strict, raportând la organele de securitate orice mișcare, etc”, se arată în motivare.
La ultimul termen, procurorul din dosar ceruse judecătorilor ca foştii ofiţeri de securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, torţionarii disidentului Ursu, să fie condamnaţi la câte 25 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanităţii. Judecătorii i-au achitat în primă instanță.
