Luna trecută, Rusia și Ucraina au făcut un schimb de prizonieri de război – câte 25 de persoane fiecare. A fost prima etapă a celor două schimburi din acest an și una din zecile care au avut loc de la începutul războiului.
Mulți dintre soldații implicați în schimb aveau răni grave.
Printre ei, un cetățean uzbec, care apare într-o filmare publicată pe 15 ianuarie de partea ucraineană.
Bărbatul spune că a petrecut în captivitatea ucraineană un an și trei luni. Anterior, și-a pierdut o mână și a fost rănit la un picior în timpul luptelor la care participase ca soldat în armata rusă.
„Când plecam, vecinul meu era supărat”, spune bărbatul în clipul video.
„A zis: «te iau pe tine și pe mine nu, iar eu sunt aici de mai multă vreme decât tine» . I-am spus că toate se întâmplă la timpul lor. Și eu am așteptat mult și am plâns nopți la rând, am dorit să mă întorc la copiii mei...”
Pentru cei peste 50 de bărbați pe care Ucraina susține că i-a capturat, întrebarea arzătoare este când le va veni timpul.
Pe de o parte, după oprirea schimburilor de prizonieri din a doua jumătate a anului 2023, această activitate a fost reluată între Rusia și Ucraina și are loc regulat.
Câteodată, în schimburi sunt implicați sute de oameni.
Însă prizonierii de război din Asia Centrală nu au încă nicio metodă să afle unde anume se încadrează în aceste negocieri complicate.
Ei nu știu nici dacă guvernele lor din Asia Centrală, care sunt apropiate de Rusia – dar au avertizat cetățenii că riscă închisoarea pentru participarea la conflict – ar putea interveni în numele lor.
Jurnaliștii RFE/RL au intervievat foști prizonieri de război, rude ale acestora și oficiali civili și militari ucraineni care cunosc situația prizonierilor pentru a încerca să construiască o imagine mai clară a situației.
Aruncați în „bătăliile crunte”
La fel ca în cazul multor altor lucruri, Moscova și Kievul nu sunt de acord ca prizonierii de război care nu sunt etnici ruși sau cetățeni ruși să fie tratați egal de Kremlin atunci când acesta negociază schimburile.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat în noiembrie că Moscova dorește returnarea tuturor prizonierilor de război capturați în Ucraina „indiferent de religia, naționalitatea sau afilierea lor la o unitate militară”.
Șeful secretariatului Comandamentul ucrainean de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război, Bohdan Okrimenko, spunea însă în februarie, pentru Serviciul Kârgâz al RFE/RL, că Rusia acordă prioritate „propriilor cetățeni, în special din partea europeană a țării, de la Moscova și St. Petersburg”.
Ohrimenko a precizat că central-asiaticii capturați de forțele ucrainene au fost desfășurați pe primele linii ale „celor mai intense bătălii” din Ucraina, precum Bahmut, Avdiivka și Pokrovsk, precum și în regiunea Kursk din Rusia, unde Ucraina a lansat o ofensivă în august.
În decembrie, a venit vestea capturării de către Ucraina a unui alt cetățean uzbek, care lupta pentru Rusia în sudul regiunii Zaporijie.
Informația a fost inițial postată pe rețelele de socializare ale unei brigăzi ucrainene denumită Spartan.
Într-un interviu acordat anul acesta Serviciului ucrainean al RFE/RL, Artem Șoludko, ofițer în cadrul brigăzii, l-a descris pe uzbek ca fiind singurul supraviețuitor dintr-un detașament de patru soldați. El fusese trimis – fără echipament de comunicații – să atace pozițiile ucrainene.
Șoludko a declarat că bărbatul a lucrat într-un restaurant înainte de a accepta un loc de muncă ca bucătar într-o unitate militară rusă.
După aceea, comandamentul rus l-a plasat într-o unitate de asalt, a susținut ofițerul.
Ce face Ucraina
Ohrimenko a spus pentru RFE/RL că, din cei 54 de cetățeni din Asia Centrală deținuți de Ucraina, el crede că 14 sunt uzbeci, 21 sunt kazahi, 18 sunt tadjici și doar unul este kârgâz.
Mulți dintre prizonieri aveau pașapoarte rusești, a confirmat oficialul ucrainean, ceea ce îngreunează determinarea cetățeniei lor.
Tadjikistanul, de exemplu, are un acord cu Rusia privind cetățenia dublă, în timp ce Kârgâzstanul le permite cetățenilor să aibă două pașapoarte.
Uzbekistanul, pe de altă parte, nu recunoaște celelalte pașapoarte ale cetățenilor săi, iar renunțarea la cetățenia uzbecă este un proces laborios. Legislația kazahă nu permite nici dubla cetățenie.
Ohrimenko a observat că doar șase dintre cei 21 de „kazahi” erau cetățeni kazahi, restul fiind cetățeni ruși.
Autoritățile ucrainene au refuzat până la acest moment să dezvăluie câți prizonieri din Asia Centrală au fost până acum eliberați de Kiev.
Serviciul Kârgâz al RFE/RL a reușit să contacteze la începutul acestei luni un cetățean kârgâz cu dublă cetățenie – kârgâză și rusă, și care se spune despre el că e rus. Bărbatul a fost eliberat aproape de Ucraina, în cadrul unui schimb de prizonieri care a implicat 86 de persoane de fiecare parte.
Acest bărbat, în prezent în vârstă de 27 de ani, a fost deținut timp de puțin peste o lună după capturarea sa în regiunea Sumî din nord-estul Ucrainei. După eliberare, s-a întors la viața civilă în Rusia.
Bărbatul, născut în orașul Osh din sudul Kârgâzstanului, a declarat sub condiția păstrării anonimatului că, în lagărul ucrainean de prizonieri de război condițiile erau „ca în închisoare”, dar a adăugat că nu a fost tratat rău.
El a recunoscut că a semnat de bunăvoie un contract cu armata rusă, dar a spus că se aștepta să servească într-o calitate nonmilitară.
„Probabil că am avut noroc. Unii au fost în captivitate vreme de un an sau doi”, a adăugat el, enumerând «ruși, tătari, bașkiri [și] tuvani» din Rusia printre colegii săi prizonieri, dar niciun cetățean din Asia Centrală.
Este cunoscut, însă, numele altui bărbat născut în Kârgâzstan, care a fost eliberat destul de repede după capturare.
Rudele lui Alișer Tursunov s-au minunat în momentul în care figura lui a apărut într-o filmare postată pe un canal ucrainean de Telegram. El povestea în videoclip prin ce chinuri trece și făcea apel la președintele kârgâz, Sadir Japarov, să îl salveze.
Tursunov, care avea 56 de ani când a fost luat prizonieri, spunea că în mai 2024 a mers în orașul rusesc Riazan, să-și viziteze fiul. Era momentul în care, în Rusia, migranți din Asia Centrală erau arestați, în urma atacului terorist de la o sală de concerte de lângă Moscova, care avusese loc cu două luni înainte.
Apoi a fost arestat, bătut de poliție și, spune el, forțat să semneze un contract că se înrolează în armata Rusiei.
Pe front, ar fi fost obligat să folosească aruncătoare de grenade și să sape tranșee.
Tursunov spune că s-a folosit de prima oportunitate ca să se predea forțelor ucrainene.
Atunci când prizonierii de război apar în clipuri video, nu se știe dacă acceptă să fie filmați sau sunt obligați să fie de acord. De asemenea, nu există nicio garanție că spun adevărul despre ce fac/au făcut sau despre motivele pe care le au.
Însă, de la începutul războiului, au existat numeroase informații despre bărbați din Asia Centrală care au fost păcăliți sau constrânși să intre în serviciul militar rus.
Prin urmare, apelul video al lui Tursunov a avut o rezonanță puternică în societatea kârgâză, contribuind probabil la includerea sa în schimbul de prizonieri din 17 iulie dintre Rusia și Ucraina.
„Nu este o persoană care ar putea merge într-o țară străină pentru a ucide oameni. E un pensionar. Nu are niciun sens”, a declarat fratele său, Ulugbek Tursunov, pentru RFE/RL, la momentul apariției videoclipului.
RFE/RL nu a reușit să îl contacteze pe Tursunov pentru un interviu după eliberarea sa.
Articol publicat inițial pe rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.