Linkuri accesibilitate

Toate site-urile REL/RL
site logo site logo
Precedent Următorul
Ultima oră
Alegeri 2024/2025

Cum a subțiat egalitatea de gen listele de candidați la Parlamentare 

Bărbații domină listele de la alegerile din 2024. Femeile reușesc cu greu să acceadă în poziții de putere politice.
Bărbații domină listele de la alegerile din 2024. Femeile reușesc cu greu să acceadă în poziții de putere politice.

Mai multe partide au rămas fără candidați la alegerile parlamentare pentru că listele depuse la birourile electorale județene nu respectau legea care prevede egalitatea de gen. Prevederea, veche de mai bine de zece ani, doar bifează egalitatea de gen, spun experții, și le dă bătăi de cap politicienilor. 

Legea pe baza căreia sunt organizate alegerile în România prevede obligativitatea ca pe fiecare listă a partidelor să existe cel puțin o femeie și un bărbat. Altfel, birourile electorale au obligația ca să respingă întreaga listă de candidaturi. Prevederea se aplică la toate tipurile de alegeri la care sunt liste, de la locale la parlamentare.

Pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie, Partidul Național Liberal (PNL) nu va avea candidați în diaspora la Camera Deputaților, iar Forța Dreptei (FD) nu va avea listă de vot la Senat, pentru aceeași circumscripție electorală.

Ambele partide au experiență în alegeri și, cu toate astea, nu au reușit să respecte legea privind egalitatea de gen.

Fiecare dintre partide avea câte trei candidați pe liste. Doi erau bărbați, al treilea candidat era femeie. Ambele doamne s-au retras de pe liste, iar documentele electorale nu mai respectau legea. Așa că toate candidaturile au fost respinse.

Ambele partide au mers în instanță, dar niciunul nu a reușit să convingă judecătorii.

Președintele Forței Drepte, Ludovic Orban, a declarat pentru Europa Liberă, că partidul nu a intenționat nicio clipă nici să defavorizeze pe cineva, nici să rămână fără liste pentru diaspora.

„Am retras și candidații bărbați ca să rămână doar unul, dar membrii BEC au zis că era prea târziu și la fel au zis și judecătorii”, a spus Ludovic Orban.

PNL, a declarat prim-vicepreședintele partidului și președintele filialei diaspora, Rareș Bogdan, a atacat în instanță chiar și hotărârile definitive cu o cale extraordinară de atac doar-doar va obține un răspuns favorabil. Însă nu există certitudini că judecata va fi finalizată până la tipărirea buletinelor de vot.

Formațiunea DREPT s-a aflat și ea într-o situație similară, dar cei discriminați au fost bărbații. Mai întâi, lista pentru Senat a fost respinsă întrucât unul dintre candidații propuși nu îndeplinea condițiile legale.

„Erau două doamne și un domn. Domnul, un renumit neurochirurg, avea buletin cu domiciliul în Diaspora și nu îndeplinea condițiile legale, deși e absurd să nu poți candida în Diaspora dacă ești în Diaspora”, a explicat Vlad Gheorghe, reprezentantul DREPT pentru Europa Liberă.

Eliminarea din listă a candidatului a dus la nereprezentarea ambelor sexe, motiv pentru care lista urma să fie invalidată. Partidul a scos una din candidate de pe listă, dar BEC (Biroul Electoral Central) a spus că lista tot trebuie invalidată. DREPT a contestat decizia în instanță și a câștigat în final, la recurs.

Vlad Gheorghe crede că posibilitatea de a retrage oameni de pe listă pentru a asigura egalitatea de gen ar trebui să fie permisă partidelor până la publicarea buletinelor de vot, nu până la încheierea înscrierilor listelor la BEC.

În aceeași situație a fost și Uniunea Salvați România (USR), la Prahova. Partidul a depus liste complete pentru Senat și Camera Deputaților. Anca Popa, singura femeie de pe lista de la Senat, și-a retras candidatura la ora 23:50, cu doar zece minute înainte de expirarea termenului-limită.

„În acel moment, era imposibil legal să o mai înlocuim și, pentru a preveni respingerea întregii liste a USR Prahova la Senat, cinci dintre colegii noștri au decis să se retragă, astfel încât să avem un singur candidat, numărul 1 de pe lista inițială, Aurel Oprinoiu”, a declarat, pentru Europa Liberă, Felix Bulearcă, președinte USR Prahova.

Gestul femeii nu a rămas fără urmări. După ce și-a retras candidatura fără să prevină pe cineva, USR Prahova a dat-o afară din partid.

Lista partidelor care au primit sancțiuni pentru nerespectarea egalității de gen este mult mai lungă:

  • La Călărași, Bacău și Maramureș, listele Alianței Național Creștine (ANC) pentru Camera Deputaților au fost respinse pe motive legate de încălcarea reglementărilor privind reprezentarea ambelor sexe. În cazul Maramureș, ANC a reușit să câștige în instanță, la Curtea de Apel Cluj, deși lista include doi candidați de sex masculin.
  • Listele PSDU (Partidul Social Democrat Unit) – compusă doar din bărbați – pentru Camera Deputaților la Gorj și Dâmbovița au fost respinse.
  • Partidul Tradiție, Onoare, Disciplină, Excelență (TODE) a rămas fără liste la Camera Deputaților din Bihor pentru că nu asigura reprezentarea ambelor sexe.
  • Listele Partidului Români pentru România au fost respinse la Cluj au fost respinse din multiple motive, incluzând pentru faptul că nu asigurau reprezentarea ambelor sexe.
  • Listele Partidului Patrioților Poporului Român au fost respinse la Galați întrucât nu asigurau egalitatea de gen.

Candidatele-femei în procente

În România, 51,2% din populație este de sex femeiesc. Numărul candidatelor de pe listele la parlamentare nu acoperă însă acest procent. Din 10.726 de candidați, 3.755 sunt femei.

Think-tankul Expert Forum a făcut o analiză procentuală a numărului de candidate de pe listele de la alegerilor parlamentare de pe 1 decembrie.

Față de precedentele scrutine, procentul femeilor aflate pe liste este mai mare: 35% - în 2024, 29,5% - în 2020 și în 27,7% 2016. Pe listele de la Senat sunt 34,7% femei, iar la Camera Deputaților procentul crește la 37%.

Cele mai multe dintre candidate la Senat sunt pe listele din Diaspora, 45%. Urmează județele Ilfov (cu 43%) și Alba (cu 40%). Cele mai puține sunt în județele Timiș, Harghita, Arad și în Municipiul București - 30%.

La Camera Deputaților, pe listele din județele Ilfov și Alba sunt cele mai multe femei (41%). Urmează Hunedoara și București, cu 40%. Cele mai mici procente se regăsesc în județele Arad, Sibiu și Gorj (29%) și Călărași (28%).

Dintre partidele cu peste 250 de candidați, cele mai multe femei sunt pe listele SOS România (45%), PSDU și ADN (44%), PSDI- Partidul Social Democrat Independent (40%) sau ANC - Alianța Național Creștină (46%), PRA - Partidul România în Acțiune 39%, FD 26%, REPER 38% sau DREPT (37%), UDMR 35%. PSD are 33%,USR 32%, AUR 29%, PNL 28%.

Comparativ cu 2020, multe partide au fost mai generoase cu femeile. Acum patru ani, PSD avea 26% femei, PNL 25%, USR 25% și UDMR 29%. AUR este singurul partid care a înregistrat un regres, de la 30%.

Dintre independenți, doar aproape 8% sunt femei care candidează la Camera Deputaților, iar la Senat nu există nicio pretendentă.

Pe listele celor 19 organizații ale minorităților naționale sunt 35% femei.

Cu toate că numărul de candidate a crescut față de acum patru ani, cele mai multe dintre femei sunt pe poziții neeligibile.

Desant electoral la Sfânta Parascheva. Candidați-cheie, printre cei 40.000 de pelerini

Principalii candidați la alegerile prezidențiale din acest an au participat luni, pe 14 octombrie, la slujba Sfintei Liturghii, oficiată la Iași de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, săvârşită pe un podium amplasat pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane.<br /> Liderii PSD, PNL şi USR - Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Elena Lasconi - au urmărit slujba din mulţime şi nu de pe scena amenajată pentru oficialităţi. Și candidatul independent la președinție Mircea Geoană a participat la slujba în aer liber. La Iași au fost și Ludovic Orban (Forța Dreptei) și Cristian Diaconescu (independent). În imagine, președintele social-democraților, Marcel Ciolacu.&nbsp;
1/13 Principalii candidați la alegerile prezidențiale din acest an au participat luni, pe 14 octombrie, la slujba Sfintei Liturghii, oficiată la Iași de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, săvârşită pe un podium amplasat pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane.
Liderii PSD, PNL şi USR - Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Elena Lasconi - au urmărit slujba din mulţime şi nu de pe scena amenajată pentru oficialităţi. Și candidatul independent la președinție Mircea Geoană a participat la slujba în aer liber. La Iași au fost și Ludovic Orban (Forța Dreptei) și Cristian Diaconescu (independent). În imagine, președintele social-democraților, Marcel Ciolacu. 
<div>Pe 14 octombrie 2024 a avut loc slujba Sfintei Liturghii, săvârşită pe un podium amplasat pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane.<br /> Racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva a fost scoasă, marţi dimineaţă, pe 8 octombrie 2024, din incinta Catedralei Mitropolitane Iaşi, apoi a fost aşezată în baldachinul special amenajat în curtea lăcaşului de cult.&nbsp;Racla cu sfintele moaşte va rămâne în curtea catedralei până pe 15 octombrie, după care va fi reintrodusă în lăcaşul de cult.<br /> &nbsp;</div>
2/13
Pe 14 octombrie 2024 a avut loc slujba Sfintei Liturghii, săvârşită pe un podium amplasat pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane.
Racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva a fost scoasă, marţi dimineaţă, pe 8 octombrie 2024, din incinta Catedralei Mitropolitane Iaşi, apoi a fost aşezată în baldachinul special amenajat în curtea lăcaşului de cult. Racla cu sfintele moaşte va rămâne în curtea catedralei până pe 15 octombrie, după care va fi reintrodusă în lăcaşul de cult.
 
Președintele Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă. &bdquo;Nici anul trecut când am venit la Iaşi nu am stat la tribuna oficială. Am considerat că de fiecare dată, dacă venim şi participăm la astfel de evenimente, este bine să stăm acolo unde ne simţim şi ni se cade să fie cel mai bine. De regulă, când merg la slujbă să ştiţi că stau unde mă simt cel mai bine&ldquo;, a declarat, luni, Nicolae Ciucă. Întrebat de ce unii lideri politici vin la manifestările de la Iaşi de Sfânta Parascheva doar în anii electorali, Ciucă a răspuns: &bdquo;Eu am venit în fiecare an. Întrebaţi-i pe cei care au venit odată la patru ani&ldquo;.&nbsp;
3/13 Președintele Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă. „Nici anul trecut când am venit la Iaşi nu am stat la tribuna oficială. Am considerat că de fiecare dată, dacă venim şi participăm la astfel de evenimente, este bine să stăm acolo unde ne simţim şi ni se cade să fie cel mai bine. De regulă, când merg la slujbă să ştiţi că stau unde mă simt cel mai bine“, a declarat, luni, Nicolae Ciucă. Întrebat de ce unii lideri politici vin la manifestările de la Iaşi de Sfânta Parascheva doar în anii electorali, Ciucă a răspuns: „Eu am venit în fiecare an. Întrebaţi-i pe cei care au venit odată la patru ani“. 
Mii de oameni ascultă slujba Sfintei Liturghii. La rând așteaptă alți 45.000 de pelerini să se închine la racla Cuvioasei. Prima menţiune în limba română despre Sf. Parascheva datează din 1643 și provine din &bdquo;Cartea românească de învăţătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei&rdquo;.&nbsp;&nbsp;
4/13 Mii de oameni ascultă slujba Sfintei Liturghii. La rând așteaptă alți 45.000 de pelerini să se închine la racla Cuvioasei. Prima menţiune în limba română despre Sf. Parascheva datează din 1643 și provine din „Cartea românească de învăţătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei”.  
Liderul USR, Elena Lasconi, a participat în mulţime la Sfânta Liturghie de la Iaşi, fiind însoţită de mai mulţi reprezentanţi ai USR Iaşi, printre care deputaţii Marius Bodea şi Monica Berescu. Lasconi a scris pe Facebook că speră ca sărbătoarea Cuvioasei Parascheva &bdquo;să ne aducă cu adevărat împreună pe noi, românii din România profundă, România tăcută şi România oamenilor care muncesc cinstit&rdquo;.&nbsp; <div>&nbsp;</div>
5/13 Liderul USR, Elena Lasconi, a participat în mulţime la Sfânta Liturghie de la Iaşi, fiind însoţită de mai mulţi reprezentanţi ai USR Iaşi, printre care deputaţii Marius Bodea şi Monica Berescu. Lasconi a scris pe Facebook că speră ca sărbătoarea Cuvioasei Parascheva „să ne aducă cu adevărat împreună pe noi, românii din România profundă, România tăcută şi România oamenilor care muncesc cinstit”. 
 
Candidatul independent la prezidențiale, Mircea Geoană.
6/13 Candidatul independent la prezidențiale, Mircea Geoană.
Moaștele Sfintei Parascheva, sărbătorită în calendarul ortodox pe 14 octombrie, se află la Iași de 378 de ani. Ele au fost aduse în capitala Moldovei în vremea domnitorului Vasile Lupu și așezate în Biserica Sfinții Trei Ierarhi, ctitorită chiar de el.&nbsp;Potrivit cronicilor bisericești, moaștele ar fi fost dăruite lui Vasile Lupu de Patriarhia de la Constantinopol după ce domnitorul moldovean s-a angajat să le achite turcilor toate datoriile pe care Patriarhia le avea la turci.<br /> Moaștele au fost aduse în țară cu un hrisov semnat de Patriarhul Constantinopolului, Partenie, considerat astăzi garanția autenticității moaștelor, care nu au fost niciodată supuse unor analize științifice.
7/13 Moaștele Sfintei Parascheva, sărbătorită în calendarul ortodox pe 14 octombrie, se află la Iași de 378 de ani. Ele au fost aduse în capitala Moldovei în vremea domnitorului Vasile Lupu și așezate în Biserica Sfinții Trei Ierarhi, ctitorită chiar de el. Potrivit cronicilor bisericești, moaștele ar fi fost dăruite lui Vasile Lupu de Patriarhia de la Constantinopol după ce domnitorul moldovean s-a angajat să le achite turcilor toate datoriile pe care Patriarhia le avea la turci.
Moaștele au fost aduse în țară cu un hrisov semnat de Patriarhul Constantinopolului, Partenie, considerat astăzi garanția autenticității moaștelor, care nu au fost niciodată supuse unor analize științifice.
Zeci de mii de oameni au stat în acest an și câte 20 de ore la un rând de peste 6 kilometri pentru a se reculege la racla Cuvioasei. Imagine de duminică, 13 octombrie 2024.<br /> Tradiția creștină spune că un păcătos a fost îngropat în apropiere de mormântul Cuvioasei, iar sfânta s-a arătat în vis unui localnic căruia i-ar fi cerut să-i mute rămășițele. Astfel ar fi fost descoperit trupul ei neputrezit, iar moaștele duse la o biserică în care au rămas două secole.&nbsp;Apoi, au fost mutate, pe rând, la Târnovo, Vidin, Kruşevaţ și Belgrad, de unde au fost luate în 1521 din cauza asediului otoman. De acolo au fost duse la Constantinopol, unde au rămas până la mutarea lor în Moldova.<br /> &nbsp;
8/13 Zeci de mii de oameni au stat în acest an și câte 20 de ore la un rând de peste 6 kilometri pentru a se reculege la racla Cuvioasei. Imagine de duminică, 13 octombrie 2024.
Tradiția creștină spune că un păcătos a fost îngropat în apropiere de mormântul Cuvioasei, iar sfânta s-a arătat în vis unui localnic căruia i-ar fi cerut să-i mute rămășițele. Astfel ar fi fost descoperit trupul ei neputrezit, iar moaștele duse la o biserică în care au rămas două secole. Apoi, au fost mutate, pe rând, la Târnovo, Vidin, Kruşevaţ și Belgrad, de unde au fost luate în 1521 din cauza asediului otoman. De acolo au fost duse la Constantinopol, unde au rămas până la mutarea lor în Moldova.
 
Rând la racla Cuvioasei, în octombrie 2023, pe o vreme rece și ploioasă
9/13 Rând la racla Cuvioasei, în octombrie 2023, pe o vreme rece și ploioasă
Bunici, părinți, copii asistă luni, la Sfânta Liturghie de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, prilejuită de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva.
10/13 Bunici, părinți, copii asistă luni, la Sfânta Liturghie de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, prilejuită de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva.
Pelerinii au venit din toată țara să se reculeagă la moaștele Cuvioasei. Luni, 14 octombrie, în ziua slujbei, oamenii încă stăteau pe mai multe rânduri la o coadă de câțiva kilometri.&nbsp;Mii de persoane au asistat la slujbă, în timp ce la rând erau peste 45.000 de pelerini care aşteaptau încă să se închine la moaşte.&nbsp;
11/13 Pelerinii au venit din toată țara să se reculeagă la moaștele Cuvioasei. Luni, 14 octombrie, în ziua slujbei, oamenii încă stăteau pe mai multe rânduri la o coadă de câțiva kilometri. Mii de persoane au asistat la slujbă, în timp ce la rând erau peste 45.000 de pelerini care aşteaptau încă să se închine la moaşte. 
Parascheva s-ar fi născut în secolul al XI-lea în satul Epivat din Asia Mică, într-o familie creștină bogată, iar la 10 ani, în timpul unei slujbe, a fost impresionată de îndemnul hristic: &bdquo;Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-mi urmeze Mie&rdquo; și așa ar fi decis să urmeze calea religiei.&nbsp;Povestea spune că și-a împărțit hainele săracilor, ceea ce i-ar fi nemulțumit pe părinții ei, iar apoi ar fi fugit de acasă pentru a merge la Constantinopol, unde s-a închinat la bisericile din capitala imperială, apoi la Ierusalim.<br /> La 25 de ani s-ar fi întors acasă după o perioadă trăită în pustiu, iar doi ani mai târziu a murit fiind îngropată la malul mării.<br /> &nbsp;
12/13 Parascheva s-ar fi născut în secolul al XI-lea în satul Epivat din Asia Mică, într-o familie creștină bogată, iar la 10 ani, în timpul unei slujbe, a fost impresionată de îndemnul hristic: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-mi urmeze Mie” și așa ar fi decis să urmeze calea religiei. Povestea spune că și-a împărțit hainele săracilor, ceea ce i-ar fi nemulțumit pe părinții ei, iar apoi ar fi fugit de acasă pentru a merge la Constantinopol, unde s-a închinat la bisericile din capitala imperială, apoi la Ierusalim.
La 25 de ani s-ar fi întors acasă după o perioadă trăită în pustiu, iar doi ani mai târziu a murit fiind îngropată la malul mării.
 
Oamenii au venit să se reculeagă la catafalcul Cuvioasei chiar și în an de pandemie, cu respectarea regulilor de distanțare&nbsp; - 7 octombrie 2021
13/13 Oamenii au venit să se reculeagă la catafalcul Cuvioasei chiar și în an de pandemie, cu respectarea regulilor de distanțare  - 7 octombrie 2021
Secvența anterioară
Secvența următoare

Doar 23% din candidate sunt pe locul 1. Pe locul 2, sunt 38% femei, pe locul trei 44%, iar pe locul patru 42%.

În majoritatea județelor, spune analiza Expert Forum, la Senat, candidații de pe locul 2 nu au șanse la obținerea unui mandat. La Camera Deputaților, doar în cazul unor rezultate bune se pot obține până la 3-4 mandate. În București, șansele de a fi aleasă merge sunt mai mari și în partea de jos a listei.

Pe listele minorităților, nicio femeie nu este pe primul loc, neavând practic nicio șansă de a fi aleasă.

O falsă egalitate de gen

Andreea Bragă este expertă în egalitate de gen la Centrul Filia, o organizație feministă care vrea să facă auzite vocile femeilor.

Andreea Bragă de la Centrul Filia este expertă în egalitate de gen.
Andreea Bragă de la Centrul Filia este expertă în egalitate de gen.

Spune că legea care asigură participarea fameilor în politică doar bifează egalitatea de gen. Ea nu oferă masuri suficiente pentru participarea femeilor la parlament sau la alegerile locale. În primul rând, spune experta, ea nu asigură o cotă de gen, ci doar impune o obligativitate formală de a avea o persoană de sex opus pe liste.

„În realitate, nu există voință politică de a corecta aceste prevederi. Există doar un minim minmorum ca să nu existe liste fară candidati de ambele sexe. În actualul parlament, avem doar 18,5% femei, vom vedea dacă acest procent va crește după alegerile de la început de decembrie”, declară Bragă pentru Europa Liberă.

Experta afirmă că în Parlament există trei proiecte de lege care ar putea corecta actualele prevederi. Niciuna nu a ajuns să fie dezbătută în plen. Prin ele, ar urma să se impună o cotă de gen de 30% pentru femei în parlament, administrațiile locale sau în consiliile de administrație.

Până atunci, spune ea, partidele ar trebui să practice voluntar egalitatea de gen, prin propriile statute de organizare și prin plasarea pe locuri eligibile a candidatelor care sunt la fel de competente în chestiuni politice ca bărbații.

Bragă identifică principalele motive care ar împiedica femeile să acceadă în politică:

  • discriminarea de gen
  • modul în care sunt criticate femeile din politică
  • dubla masură atunci când societatea evaluează la politicieni
  • violența de gen la tribuna parlamentului
  • lipsa resurselor financiare.


O altă piedică în accesul femeilor în politică este discuția despre meritocrație canalizată fals.

În nenumărate situații, li se reproșează femeilor că nu se ridică la nivelul de competență al bărbaților pe criterii legate de apropiere, fidelitate, dar problema rămâne la nivel de discuție.

Competența femeilor ar putea fi demonstrată chiar cu cifre. Majoritatea absolvenților care au titlul de doctor în Științe Politice sunt femei. Multe dintre ele sunt în politică, dar nu în poziții care contează, afirmă Bragă.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG