Legea pe baza căreia sunt organizate alegerile în România prevede obligativitatea ca pe fiecare listă a partidelor să existe cel puțin o femeie și un bărbat. Altfel, birourile electorale au obligația ca să respingă întreaga listă de candidaturi. Prevederea se aplică la toate tipurile de alegeri la care sunt liste, de la locale la parlamentare.
Pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie, Partidul Național Liberal (PNL) nu va avea candidați în diaspora la Camera Deputaților, iar Forța Dreptei (FD) nu va avea listă de vot la Senat, pentru aceeași circumscripție electorală.
Ambele partide au experiență în alegeri și, cu toate astea, nu au reușit să respecte legea privind egalitatea de gen.
Fiecare dintre partide avea câte trei candidați pe liste. Doi erau bărbați, al treilea candidat era femeie. Ambele doamne s-au retras de pe liste, iar documentele electorale nu mai respectau legea. Așa că toate candidaturile au fost respinse.
Ambele partide au mers în instanță, dar niciunul nu a reușit să convingă judecătorii.
Președintele Forței Drepte, Ludovic Orban, a declarat pentru Europa Liberă, că partidul nu a intenționat nicio clipă nici să defavorizeze pe cineva, nici să rămână fără liste pentru diaspora.
„Am retras și candidații bărbați ca să rămână doar unul, dar membrii BEC au zis că era prea târziu și la fel au zis și judecătorii”, a spus Ludovic Orban.
PNL, a declarat prim-vicepreședintele partidului și președintele filialei diaspora, Rareș Bogdan, a atacat în instanță chiar și hotărârile definitive cu o cale extraordinară de atac doar-doar va obține un răspuns favorabil. Însă nu există certitudini că judecata va fi finalizată până la tipărirea buletinelor de vot.
Formațiunea DREPT s-a aflat și ea într-o situație similară, dar cei discriminați au fost bărbații. Mai întâi, lista pentru Senat a fost respinsă întrucât unul dintre candidații propuși nu îndeplinea condițiile legale.
„Erau două doamne și un domn. Domnul, un renumit neurochirurg, avea buletin cu domiciliul în Diaspora și nu îndeplinea condițiile legale, deși e absurd să nu poți candida în Diaspora dacă ești în Diaspora”, a explicat Vlad Gheorghe, reprezentantul DREPT pentru Europa Liberă.
Eliminarea din listă a candidatului a dus la nereprezentarea ambelor sexe, motiv pentru care lista urma să fie invalidată. Partidul a scos una din candidate de pe listă, dar BEC (Biroul Electoral Central) a spus că lista tot trebuie invalidată. DREPT a contestat decizia în instanță și a câștigat în final, la recurs.
Vlad Gheorghe crede că posibilitatea de a retrage oameni de pe listă pentru a asigura egalitatea de gen ar trebui să fie permisă partidelor până la publicarea buletinelor de vot, nu până la încheierea înscrierilor listelor la BEC.
În aceeași situație a fost și Uniunea Salvați România (USR), la Prahova. Partidul a depus liste complete pentru Senat și Camera Deputaților. Anca Popa, singura femeie de pe lista de la Senat, și-a retras candidatura la ora 23:50, cu doar zece minute înainte de expirarea termenului-limită.
„În acel moment, era imposibil legal să o mai înlocuim și, pentru a preveni respingerea întregii liste a USR Prahova la Senat, cinci dintre colegii noștri au decis să se retragă, astfel încât să avem un singur candidat, numărul 1 de pe lista inițială, Aurel Oprinoiu”, a declarat, pentru Europa Liberă, Felix Bulearcă, președinte USR Prahova.
Gestul femeii nu a rămas fără urmări. După ce și-a retras candidatura fără să prevină pe cineva, USR Prahova a dat-o afară din partid.
Lista partidelor care au primit sancțiuni pentru nerespectarea egalității de gen este mult mai lungă:
- La Călărași, Bacău și Maramureș, listele Alianței Național Creștine (ANC) pentru Camera Deputaților au fost respinse pe motive legate de încălcarea reglementărilor privind reprezentarea ambelor sexe. În cazul Maramureș, ANC a reușit să câștige în instanță, la Curtea de Apel Cluj, deși lista include doi candidați de sex masculin.
- Listele PSDU (Partidul Social Democrat Unit) – compusă doar din bărbați – pentru Camera Deputaților la Gorj și Dâmbovița au fost respinse.
- Partidul Tradiție, Onoare, Disciplină, Excelență (TODE) a rămas fără liste la Camera Deputaților din Bihor pentru că nu asigura reprezentarea ambelor sexe.
- Listele Partidului Români pentru România au fost respinse la Cluj au fost respinse din multiple motive, incluzând pentru faptul că nu asigurau reprezentarea ambelor sexe.
- Listele Partidului Patrioților Poporului Român au fost respinse la Galați întrucât nu asigurau egalitatea de gen.
Candidatele-femei în procente
În România, 51,2% din populație este de sex femeiesc. Numărul candidatelor de pe listele la parlamentare nu acoperă însă acest procent. Din 10.726 de candidați, 3.755 sunt femei.
Think-tankul Expert Forum a făcut o analiză procentuală a numărului de candidate de pe listele de la alegerilor parlamentare de pe 1 decembrie.
Față de precedentele scrutine, procentul femeilor aflate pe liste este mai mare: 35% - în 2024, 29,5% - în 2020 și în 27,7% 2016. Pe listele de la Senat sunt 34,7% femei, iar la Camera Deputaților procentul crește la 37%.
Cele mai multe dintre candidate la Senat sunt pe listele din Diaspora, 45%. Urmează județele Ilfov (cu 43%) și Alba (cu 40%). Cele mai puține sunt în județele Timiș, Harghita, Arad și în Municipiul București - 30%.
La Camera Deputaților, pe listele din județele Ilfov și Alba sunt cele mai multe femei (41%). Urmează Hunedoara și București, cu 40%. Cele mai mici procente se regăsesc în județele Arad, Sibiu și Gorj (29%) și Călărași (28%).
Dintre partidele cu peste 250 de candidați, cele mai multe femei sunt pe listele SOS România (45%), PSDU și ADN (44%), PSDI- Partidul Social Democrat Independent (40%) sau ANC - Alianța Național Creștină (46%), PRA - Partidul România în Acțiune 39%, FD 26%, REPER 38% sau DREPT (37%), UDMR 35%. PSD are 33%,USR 32%, AUR 29%, PNL 28%.
Comparativ cu 2020, multe partide au fost mai generoase cu femeile. Acum patru ani, PSD avea 26% femei, PNL 25%, USR 25% și UDMR 29%. AUR este singurul partid care a înregistrat un regres, de la 30%.
Dintre independenți, doar aproape 8% sunt femei care candidează la Camera Deputaților, iar la Senat nu există nicio pretendentă.
Pe listele celor 19 organizații ale minorităților naționale sunt 35% femei.
Cu toate că numărul de candidate a crescut față de acum patru ani, cele mai multe dintre femei sunt pe poziții neeligibile.
Desant electoral la Sfânta Parascheva. Candidați-cheie, printre cei 40.000 de pelerini
Doar 23% din candidate sunt pe locul 1. Pe locul 2, sunt 38% femei, pe locul trei 44%, iar pe locul patru 42%.
În majoritatea județelor, spune analiza Expert Forum, la Senat, candidații de pe locul 2 nu au șanse la obținerea unui mandat. La Camera Deputaților, doar în cazul unor rezultate bune se pot obține până la 3-4 mandate. În București, șansele de a fi aleasă merge sunt mai mari și în partea de jos a listei.
Pe listele minorităților, nicio femeie nu este pe primul loc, neavând practic nicio șansă de a fi aleasă.
O falsă egalitate de gen
Andreea Bragă este expertă în egalitate de gen la Centrul Filia, o organizație feministă care vrea să facă auzite vocile femeilor.
Spune că legea care asigură participarea fameilor în politică doar bifează egalitatea de gen. Ea nu oferă masuri suficiente pentru participarea femeilor la parlament sau la alegerile locale. În primul rând, spune experta, ea nu asigură o cotă de gen, ci doar impune o obligativitate formală de a avea o persoană de sex opus pe liste.
„În realitate, nu există voință politică de a corecta aceste prevederi. Există doar un minim minmorum ca să nu existe liste fară candidati de ambele sexe. În actualul parlament, avem doar 18,5% femei, vom vedea dacă acest procent va crește după alegerile de la început de decembrie”, declară Bragă pentru Europa Liberă.
Experta afirmă că în Parlament există trei proiecte de lege care ar putea corecta actualele prevederi. Niciuna nu a ajuns să fie dezbătută în plen. Prin ele, ar urma să se impună o cotă de gen de 30% pentru femei în parlament, administrațiile locale sau în consiliile de administrație.
Până atunci, spune ea, partidele ar trebui să practice voluntar egalitatea de gen, prin propriile statute de organizare și prin plasarea pe locuri eligibile a candidatelor care sunt la fel de competente în chestiuni politice ca bărbații.
Bragă identifică principalele motive care ar împiedica femeile să acceadă în politică:
- discriminarea de gen
- modul în care sunt criticate femeile din politică
- dubla masură atunci când societatea evaluează la politicieni
- violența de gen la tribuna parlamentului
- lipsa resurselor financiare.
O altă piedică în accesul femeilor în politică este discuția despre meritocrație canalizată fals.
În nenumărate situații, li se reproșează femeilor că nu se ridică la nivelul de competență al bărbaților pe criterii legate de apropiere, fidelitate, dar problema rămâne la nivel de discuție.
Competența femeilor ar putea fi demonstrată chiar cu cifre. Majoritatea absolvenților care au titlul de doctor în Științe Politice sunt femei. Multe dintre ele sunt în politică, dar nu în poziții care contează, afirmă Bragă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
