În privința reununii de urgență de luni de la Paris, convocată de președintele Emmanuel Marcon, la care România nu participă, Emil Hurezeanu spune că „lucrurile ne păreau oarecum cunoscute, pentru că formula franceză, după reanimarea triunghiului Weimar – Franța, Germania și Polonia - a fost extinsă”.
„Participă aici și Spania, Italia și Marea Britanie. Au mai avut astfel de întâlniri, de această dată în așteptarea unui Consiliu European. Probabil el va avea loc cât se poate de repede, la care să participe toți cei 27. Nu este completă acum formula și se mai fac eforturi de amenajare, de extindere a formulei participanților la summitul de la Paris”, a spus Emil Hurezeanu în interviul pentru Calea Europeană.
Agenția de presă Reuters a relatat că cinci diplomați europeni au declarat că la întâlnire vor participa Franța, Marea Britanie, Germania, Polonia, Italia, Spania, Olanda și Danemarca, care vor reprezenta țările baltice și scandinave.
Iar CNN scrie, de asemenea, că Palatul Elysee a confirmat întâlnirea informală de luni (17 februarie) a președintelui Emmanuel Macron cu liderii Germaniei, Marii Britanii, Italiei, Poloniei, Spaniei, Olandei și Danemarcei, precum și cu lideri ai Uniunii Europene și NATO.
Ministrul român de Externe spune că „Danemarca și Olanda au fost cooptate în numele statelor nordice și pornind de la faptul că Danemarca, de exemplu, a finanțat susținerea Ucrainei mai mult decât Franța, Italia, Spania și Portugalia la un loc”.
În ceea ce privește participarea României la întâlniri de acest tip, Hurezeanu spune: „Suntem în situația în care să solicităm, cu argumente pe care nu este nevoie să le producem. Toată lumea știe asta și apreciază asta. Nu avem doar frontiera cea mai lungă cu Ucraina, ci am sprijinit transferul a peste un milion de refugiați, transferăm în fiecare sezon al recoltelor între 50 și 60 de milioane de tone de cereale ucrainiene prin porturile noastre, antrenăm piloți ucrainieni. Am cedat Ucrainei unul din bateriile Patriot, una din cele cele patru, 25% din zestrea noastră cea mai modernă de apărare antirachetă”.
În privința declarațiilor emisarului special al președintelui Donald Trump în Ucraina, Keith Kellogg, care a spus sâmbătă că SUA și Rusia se vor întâlni pentru discuții despre pacea din Ucraina, dar Europa s-ar putea să nu aibă loc la masă, Emil Hurezeanu a spus că „partiturile și rolurile emisarilor americani au fost diferite și s-au schimbat de la context la context”.
„Părerea noastră despre continuarea tratativelor în ceea ce privește posibila pace în Ucraina este bine definită. Vrem ca această pace să asigure suveranitatea, integritatea Ucrainei. Vrem să fie o pace durabilă. Vrem să participăm alături de aliații noștri din NATO și din Uniunea Europeană la tratativele de pace și vrem să fim parte și la reconstrucția Ucrainei, pentru că rolul nostru în acest război de ajutorare a Ucrainei a fost dintre cele mai importante”, a mai spus Emil Hurezeanu.
Ce a discutat cu emisarul special al președintelui Donald Trump în Ucraina - Keith Kellogg
Ministrul român a spus că a avut o întâlnire cu generalul Kellogg, iar acesta „a acceptat punctele noastre de vedere, le-a confirmat, a spus că n-are nicio îndoială, a repetat cuvintele pe care ni le-a adresat colegilor militari la o reuniune din iunie anul trecut, din Statele Unite, când a spus că America are în România un aliat loial, puternic și durabil”.
„I-am repetat aceste cuvinte. L-am întrebat dacă mai este valabil, în perspectiva noii administrații, acest enunț, această formulă și el a spus: «Bineînțeles, suntem în continuare de acord cu ceea ce ați făcut cu rolul vostru acum și cu rolul vostru în viitor, în contextul regional, în contextul războiului din Ucraina, în contextele mai largi ale parametrilor de securitate europeni și americani în Europa»“.
Ministrul a mai spus că, la întâlnirea restrânsă cu 13 miniștri de externe din UE cu Kaja Kallas - înaltul Reprezentant pentru pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene, aceasta le-a declarat că a avut întâlniri cu secretarul de stat american, Marco Rubio, și „acesta a căutat să dilueze oarecum afirmațiile generalului Kellogg și să spună că nu va fi chiar așa”, adică Europa să nu fie exclusă de la discuțiile de pace din Ucraina.
Emil Hurezeanu a mai vorbit și despre discursul vicepreședintelui JD Vance, care a dat România drept exemplu negativ în privința democrației.
„Din discursul său critic și foarte direct îndreptat spre situația din România nu a reieșit că administrația nouă a Statelor Unite, nici măcar vicepreședintele însuși, sprijină curentele anti-occidentale din România. Dimpotrivă, s-a referit în mod explicit, tehnic, aproape, la calitatea, pe care domnia sa o consideră îndoielnică a anulării alegerilor, pornind de la probe șubrede – le-a declarat el – oferite de serviciile de informații. Serviciile de informații au oferit probele în măsura în care le-au avut și în măsura în care au putut să o facă”, a mai spus Emil Hurezeanu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
