De altfel, însuși Dragnea a recunoscut joi că o decizie favorabilă a Curții ar duce la reluarea procesului pe care îl are la ÎCCJ, care are termen peste o lună, pe 20 mai.
”Ce efecte ar putea avea pentru mine? Că se reia procesul. Adică se reia toată această perioadă în care am stat până acum. Ce va face CCR mâine? O să discutăm după… Eu, ştiţi bine, nu cred că a fost vreo excepţie, indiferent care au fost deciziile CCR, le-am respectat şi am comentat puţin, aproape deloc, despre ce a decis Curtea Constituţională. Au fost decizii care au dat câştig de cauză unora, altă dată altora, au acceptat, au respins, dar judecătorii CCR trebuie respectaţi şi toate deciziile trebuie respectate”, a spus Dragnea aflat în campanie electorală la Suceava.
Situația așa numitului proces ”Bombonica” în care liderul PSD a fost condamnat de un complet de trei judecători la închisoare cu executare, este pe muchie de cuțit. Lui Dragnea îi este frică în special de o posibilă condamnare înainte ca judecătorii Curții să dea o decizie în privința completurilor specializate, caz în care nu ar mai putea utiliza calea extraordinară de atac a contestației în anulare. Cel puțin așa susține avocatul Toni Neacșu, care apără unul din inculpații în acest dosar, și care are tot interesul să amâne judecarea pe fond. Pe de altă parte, juriștii consultați de Europa Liberă spun că o decizie a CCR favorabilă lui Dragnea, chiar dacă ar veni după o eventuală condamnare a lui, nu l-ar împiedica să conteste nelegalitatea completurilor de trei.
În această luptă, care doar aparent este una pe proceduri și chichițe avocățești, sunt implicate Înalta Curte, DNA, CCR și Parlamentul. De exemplu, șefa ÎCCJ, Cristina Tarcea a trimis Curții Constituționale, președintelui Valer Dorneanu, un răspuns venit de la Reţeaua Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană, în care se arată că doar Austria are completuri specializate în dosare de corupţie, la nivelul instanţelor supreme, și doar cinci țări la nivelul celorlalte instanțe.
CSM a trimis Curții Constituționale un răspuns în care arată că din 14 Curți de Apel care au transmis date către Consiliu, 13 au înființat completuri specializate. La fel, 27 de Tribunale din 34 au înființat astfel de completuri.
DNA a ridicat la rândul ei două excepții de neconstituționalitate- una privind termenele de prescripție, cealaltă completele de trei judecători-, o mișcare considerată de specialiști cel puțin neinspirată. În plus, DNA a cerut Înaltei Curți să dea termene mai scurte și să judece cu celeritate dosarele lui Dragnea și Vâlcov, dar răspunsul a fost negativ.
Cât privește Curtea Constituțională, vineri s-ar putea ajunge la o decizie, ținând cont că deja au fost două amânări, iar gruparea care consideră că ar trebui să se aștepte mai întâi verdictul Înaltei Curți pare a fi minoritară.
Reamintim că Florin Iordache a sesizat CCR imediat ce Dragnea i-a delegat atribuțiile în fruntea Camerei Deputaților, fiind bolnav de coloană. Tratamentul primit a fost pesemne eficient, căci peste nici două săptămâni dansa la nunta Olguței Vasilescu și a lui Claudiu Manda, pe care i-a pețit ca nași la propria nuntă cu Irina Tănase.
Florin Iordache a făcut sesizarea la CCR exact la câteva zile după ce însuși Liviu Dragnea contestase completele de trei judecători la ICCJ, susținând nespecializarea lor în fapte de corupție. Iordache s-a inspirat masiv din sesizarea lui Dragnea, lucru din care nu a făcut un secret.
