„Ceea ce vrea Rusia este o pauză, iar pauza o va folosi ca să-și adune resursele și forțele. Slăbiciunea îi provoacă pe agresori, adică provoacă Rusia”, a declarat Kaja Kallas, șefa guvernului estonian, într-un interviu pentru ziarul britanic The Times publicat luni.
Ea este cunoscută ca unul din liderii cei mai angajați în efortul de continuare a ajutorului militar pentru Kiev.
Kaja Kallas a citat un raport al Serviciului de Informații Externe al Estoniei (VLA), care arată că țara sa, împreună cu Letonia și Lituania, ar fi „partea cea mai vulnerabilă din NATO” și una din cele mai probabile ținte ale unui eventual atac rusesc.
Moscova a negat în mod repetat, inclusiv după invadarea Ucrainei, țară care nu este membră NATO, că ar avea de gând să se angajeze în vreo confruntare armată cu alianța nord-atlantică.
Pe de altă parte, oficiali ruși acuză periodic Alianța, fără dovezi, că deja este angajată în conflictul din Ucraina prin tot felul de intervenții secrete.
Rusia se va regrupa în districtul ei vestic
În raportul estonian citat de Kallas se mai spune, potrivit ziarului Times, că în eventualitatea unei opriri a confruntărilor în Ucraina, prioritatea cea mai mare a Kremlinului va fi să-și refacă rapid forțele în districtul militar de vest al Rusiei, la granița estică a NATO.
Recent, Rusia a anunțat crearea unui nou district militar la Sankt Petersburg, după aderarea la NATO anul trecut a Finlandei, țară care are o graniță terestră de 1.300 kilometri cu Rusia.
Kaja Kallas a mai spus că, pe termen lung, NATO trebuie să pregătească o strategie de tip „Război Rece” față de Rusia.
Două măsuri în acest sens ar fi ca toți membrii să cheltuiască cel puțin 2,5% din PIB pentru apărare și să-și consolideze industria de apărare.
Un proces de tip Nürnberg, după Ucraina?
Prim-ministra de la Tallinn a opinat că problema cu Rusia este că nu a fost niciodată silită să dea socoteală pentru crimele comise, așa că nu a renunțat niciodată la „mentalitatea colonială”, manifestată în pornirea de a-și agresa vecinii.
Potrivit lui Kallas, singura ocazie de a „rupe cercul” agresivității rusești este înfrângerea ei în actualul conflict și tragerea la răspundere a artizanilor agresiunii așa cum s-a întâmplat în Germania după al Doilea Război Mondial, cu procesele de la Nürnberg.
Într-o declarație separată, prim-ministra estoniană Kallas a anunțat marți că guvernul nu va mai finanța educația în limba rusă.
Estonia are o populație de circa 1,3 milioane de oameni, dintre care peste 20% sunt etnici ruși.
Kaja Kallas a spus că în prezent există „două sisteme de educație”, în cele două limbi, o situație care nu mai poate fi tolerată și ar fi trebuit să fie deja rezolvată, la atâția ani după independența proclamată în 1991.
