Linkuri accesibilitate

Eurobarometru: Șapte din zece români cred că știrile false reprezintă un pericol pentru democrație, iar încrederea lor se îndreaptă spre PE


Eurobarometrul mai arată că 72% dintre români consideră că știrile false sunt deseori întâlnite

Știrile și informațiile care denaturează realitatea sau chiar sunt false reprezintă un pericol pentru democrație, cred 69% dintre români. La nivel european, media este de 76%, arată datele Raportului național pentru România, parte a studiului Eurobarometru Standard 90.

Pe de altă parte, 72% dintre români consideră că știrile false sunt întâlnite des, față de 68% la nivel european și reprezintă o problemă la nivel național pentru 69% dintre români.

„Românii sunt conștienți de încercările de a fi dezinformați și manipulați în ceea ce citesc, gândesc și, în cele din urmă, votează. Este foarte important în perspectiva viitoarelor alegeri europene din mai 2019, la care ne dorim să voteze cât mai mulți români, în cunoștință de cauză, pe baza unor informații corecte” , a declarat Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene, cu ocazia publicării Raportului național.

Principala sursă de informare despre diferitele subiecte de interes rămâne televiziunea. Studiul arată că 97% dintre români menționează că privesc cel puțin o dată pe săptămână programele televizate.

Mai bine de jumătate dintre români (58%) utilizează internetul, 54% folosesc rețelele de socializare online și 56% ascultă radioul săptămânal.

Informațiile cu privire la subiectele politice naționale sunt preluate de către români în primul rând de la televizor (70%, peste media europeană, care ajunge doar la 55%), următoarea sursă de informare fiind internetul (7%, cu 14% mai puțin față de media europeană).

Mai mult, 17% (cu 8% mai mult față de 2017) dintre români au declarat că nu caută în mod activ știri pe teme politice naționale, acesta fiind cel mai mare procentaj raportat la celelalte state membre.

Comparativ cu anii anteriori, rețelele sociale au fost menționate din ce în ce mai des ca surse de informare folosite. Aproape două treimi dintre români le consideră o modalitate modernă de a fi la curent cu problemele politice, dar și o modalitate de exprimare a părerilor proprii.

Totodată, mai bine de jumătate dintre români consideră că informațiile despre tematicile politice de pe rețelele sociale online nu pot fi de încredere, dar acestea din urmă pot trezi interesul oamenilor pentru afaceri politice, idee confirmată de 59% dintre români.

Raportul mai arată că, în toamna anului 2018, aproximativ jumătate dintre români (55%) erau mulţumiţi de felul în care democraţia funcţionează în UE, ponderea lor fiind în continuare mai mare decât media europeană (UE28: 50%). Însă, doar unul din trei români este mulţumit de modul de funcţionare a acesteia la nivel local, în România.

La fel ca la sfârșitul anului 2017, românii acordă mai multă încredere instituţiilor internaţionale – aproximativ unul din doi români tinde să aibă încredere în Uniunea Europeană sau Naţiunile Unite, în timp ce instituţiile naţionale cunosc un grad de încredere mai scăzut (40% pentru autoritățile publice regionale sau locale, 38% pentru administrația publică și 36% pentru sistemul juridic român).

Guvernul, Camera Deputaților și partidele politice sunt instituțiile cu cea mai mică încredere investită de români. Totuși, față de datele obținute în 2017, aceste instituții înregistrează o ușoară creștere: Guvernul înregistrează 23% (cu 2% mai mult), Camera Deputaților 24% (cu 6% mai mult) iar partidele politice 16% (cu 3% mai mult), în continuare cea mai mică încredere acordată.

Mai mult decât atât, șase din zece români declară că tind să aibă încredere în Parlamentul European, într-un procent mai mare decât media europeană, care atinge 48%. Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană se bucură, de asemenea, de un procent de încredere mai mare decât media europeană: unul din doi români declară că tind să aibă încredere în aceste instituții, în contextul unei medii europene de 43% și 41%.

În contextul în care jumătate dintre români își cunosc drepturile de cetățeni europeni (sub media europeană de 55%), mai bine de două treimi își doresc să cunoască mai multe despre aceste drepturi și unul din cinci români nu a auzit de Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene sau Banca Centrală Europeană.

Datele pentru Eurobarometrul Standard 90 au fost colectate, prin intermediul unor interviuri față în față, în România, în perioada 8-18 noiembrie 2018, de compania TNS CSOP. Eșantionul reprezentativ a fost constituit din 1.042 de persoane cu vârsta de 15 ani și peste.

XS
SM
MD
LG