Am votat în 40 de minute, la o școală din sectorul III al Bucureștilor, la ora prânzului, când era puțin probabil să stau la o coadă de 12 persoane în afara secției de votare. Mașină de Poliție comunitară la intrarea în curtea școlii, trei polițiști vigilenți și lume, multă lume cu cartea de identitate în mână.
Ținute lejere, de duminică, alături de doamne cochete, s-au înșirat cuminți pe holul pavoazat cu acuarele și reclame la edituri școlare. În față, câțiva oameni între două vârste, după conversație păreau vecini, se puneau la curent cu noutățile din viața lor. Un domn relata că tocmai s-a întors din Spania, de la muncă, pentru i-a expirat contractul, iar doamna de alături îl informa că nu mai este badantă în Sicilia, pentru că i s-a îmbolnăvit mama. „Dar am fata acolo, termină școala și am adunat bani de facultate, așa că în Italia am să mă întorc odată și-odată”, spune femeia. „Nu se poate trăi în țara asta, nu găsești niciun salariu care să nu te țină în mizerie!”.
În spate, genul de bunică profesoară, îmbrăcată ecru, cu pălărie și ochelari de soare, cu rame de baga, s-a întâlnit cu o fostă elevă căreia îi spunea că i-au plecat toți ai familiei în Detroit, dar a rămas în țară, pentru prietenele sale de la clubul de bridge. „Votezi și la referendum, da?, o întreabă doamna profesoară -în retragere - pe fosta elevă, pe la vreo 28-30 de ani. „Cum să nu, doamnă? Dacă nu se oprește tăvălugul, și eu plec. După ce îmi iau diploma de master”.
La intrarea din sala de clasă, președinta secției de votare ne numără de câteva ori și ne anunță că mai mulți de cinci nu putem sta în sală. Datele de identificare sunt introduse manual, pentru că tocmai picase rețeaua, iar președinta propune unui reprezentatnt al partidelor să sune „la centru” să anunțe că nu se mai poate scana C.I-ul. Altminteri, pleacă pe hol și-l întreabă pe bodyguard-ul școlii „dacă mai poate”.
Am prins și momentul în care un bărbat a rostit cu glas ritos un nume, numele s-a ridicat în picioare de la masa cu buletine (era un reprezentant al unui partid) și a primit o pungă cu casolete de mâncare. „Să spuneți la sediu că nu am timp să mănânc, uitați ce-i aici”, a spus, ușor emfatic „numele”.
Care este știrea acestei povești fără ilustrație (este interzisă fotografierea sau filmarea în secția de votare)? În tot acest răstimp, la întrebarea „votați și la referendum?”, o singură persoană a spus că este interesată doar de alegerile europarlamentare.
Și un îndemn? Europarlamentarii se votează o dată la cinci ani, iar contrareforma din Justiție are nevoie de un răspuns răspicat la urne, nu doar în stradă, la proteste.
Sunt cozi la care se așteaptă câte 4-5 ore la secțiile amenajate pentru diaspora de Ministerul de Externe. Mii de oameni s-au deplasat de la sute de kilometri distanță pentru a vota și la europarlamentare, și la referendum. Există riscul ca aceia care se vor așeza la coadă în orele serii să nu ajungă să-și exprime votul. Am întrebat la Ministerul de Externe de ce durează atât de mult un vot și am primit următorul răspuns. Oficial
„La acest scrutin electoral, Ministerul Afacerilor Externe a organizat un număr record de secții de votare, mai mare decât dublul numărului de secții organizate la scrutinele anterioare. Astfel, prin comparație cu alegerile anterioare pentru Parlamentul European (2014, 2009 și 2007 – când au fost organizate câte 190 de secții), anul acesta s-au organizat cu 251 mai multe secții de votare, numărul actual fiind de 441. Comparativ cu referendumul național pentru revizuirea Constituției din 2018 (378 de secții), sunt organizate 63 de secții în plus, iar în comparație cu alegerile parlamentare din 2016 (417 secții), cu 24 mai multe secții de votare. În concluzie, numărul secțiilor de votare pentru cetățenii români din străinătate nu s-a redus, dimpotrivă s-a dublat, de la 190 la 441 în anul 2019. ”
De asemenea, la întrebarea cum s-a stabilit necesarul secțiilor de votare pentru diaspora, MAE arată că „Lista secțiilor de votare a fost stabilită pe baza propunerilor misiunilor diplomatice ale României, care au ținut cont de consultările cu comunitățile românești din străinătate, de solicitările acestora de organizare a unor secții noi și de evaluarea modului în care s-au desfășurat procesele electorale anterioare în străinătate”.
La alegerile prezidențiale din anul 2014 a fost o controversă imensă tocmai pentru că numărul de secții de votare s-a dovedit insuficient pentru diaspora română, votantă în marea ei majoritate, cu partidele actualei opoziții.
Tot diaspora este și cea care a organizat mitingul de la 10 august, la care au participat peste 100.000 de români, asupra cărora Jandarmeria a intervenit violent, inclusiv cu gaze lacrimogene
Nereguli sunt semnalate de USR și PNL. Ambele partide centralizează abaterile de la norme la sediile centrale. USR a semnalat cazul unui primar din Dolj, de la PSD, care se află în fața secției de votare și le spune oamenilor să boicoteze referendumul și să voteze PSD. USR a anunțat că va face plângere penală împotriva primarului.
Liberalii au adunat nereguli de la reprezentanții lor în secțiile de votare. Este semnalată prezența unor primari PSD în secțiile de votare, care intimidează alegătorii. Cel mai des întâlnită situație este neinformarea alegătorilor că pot vota și pentru referendum, mai cu seamă în Dolj și Olt. Se pare că un impediment este faptul că ștampila nu reține suficient tuș, ca să ajungă pe toate cele trei buletine. De asemenea, PNL le cere reprezentanților săi din secțiile de votare să le permită oamenilor care au votat doar la alegerile europarlamentare să voteze și pentru referendum, în cazul în care se răzgândesc și revin. Se pare că ar fi existat asemenea cazuri
Victor Popa este jurnalist stabilit la Londra, care a votat la primele ore la secția consulară din Kensington High Street. Coada se formase, spune el, înainte de deschiderea secției. Multă lume a venit din suburbiile londoneze, fie cu mașina, fie cu trenul pentru a vota. În imagine, coada este de la ora 7.30, ora Londrei, însă, ea se mărește cu fiecare oră, mai spune Victor Popa. Un student, de pildă, era la coadă împreună cu mama lui. Din Buzău, comentau că vor vota și pentru referendum, și pentru europarlamentare. Alții, veniți la muncă în Marea Britanie, își vărsau oful pe PSD, spuneau că „sunt hoți” care trebuie să înțeleagă că locul României este în Europa. În comparație cu alegerile europarlamentare din 2014 este mare diferența, mai spune interlocutorul nostru. Erau doi-trei oameni, care erau apatici. Se pare că aglomerația continuă să crească, mai ales că acum e soare și este cald, iar spre seară s-au anunțat ploi.
Sebastian Lazăr, și el jurnalist stabilit în Marea Britanie, stă de două ore la coadă la Langley, în sud-vestul Londrei, și tot nu s-a apropiat de urne. Spune că oamenii au venit pregătiți să aștepte și 4-5 ore. Mulți sunt cu copiii și, un amănunt - votează împotriva PSD și spun „DA”, în mare parte, la referendum. „Și-au bătut joc de noi, acum trebuie să plătească”, relatează Sebastian Lazăr. „E ok să stăm la coadă, când gândim cu la fel”, spun oamenii plecați la muncă sau la școală în Marea Britanie.
Până la ora 13.40, în Marea Britanie votaseră 11.264 de români, potrivit datelor centralizate la BEC, din care 4.450 votaseră doar în Londra. 118.895 de români au votat până la ora 13.40 în toată lumea, potrivit aceleiași surse.
Se estimează că în vestul Europei trăiesc între 4 și 5 milioane de români, iar în Marea Britanie, circa o jumătate de milion, dintre care, 30.000 erau studenți la momentul votului pentru Brexit. Diaspora a decis soarta alegerilor la alegerile prezidențiale din 2009 și 2014.
Facebook Forum