Klaus Iohannis a venit singur la vot, la Liceul Jean Monnet din Capitală, soția sa, Carmen, urmând să voteze la Sibiu, după slujba de la biserică. Șeful statului, care a stat la coadă, întreținându-se cu un bărbat care venise împreună cu fiul său, a luat trei buletine de vot, semn că a votat și pentru referendumul pentru Justiție pe care, dealtfel, l-a convocat. Iohannis are programată, din câte se pare, și o declarație de presă, după închiderea urnelor, la ora 21.00, la Palatul Cotroceni.
Într-o scurtă declarație de presă, Iohannis a îndemnat românii să iasă la vot .Astăzi este ziua în care românii decid în politică, a spus șeful statului.
”Veniți la vot dragi români, pentru că azi puterea politică este la voi. Astăzi decidem împreună cum arată România de mâine. Merită, chiar merită să votați. Azi decideți pentru următoarele luni, ani. Suntem la primele alegeri dintr-un ciclu mai lung, începutul unei serii de alegeri și azi puteți începe să schimbați România. În campania electorală am constatat că am avut mai multe inițiative de mobilizare la vot decât altădată. Mă bucură foarte mult și țin să mulțumesc tuturor celor care au inițiat campanii de mobilizare pentru vot, companii, ONG, persoane private. Veniți la vot, nu lăsați pe alții să decidă în locul vostru!”.
Pentru Klaus Iohannis, refereendumul este un exercițiu de mobilizare a electoratului de dreapta la urne, o recapitulare pentru alegerile prezidențiale din iarnă, unde este cotat de sondajele de opinie cu prima șansă.
Iohannis nu se bazează pe formarea unei coaliții politice care să-i susțină candidatura. Candidează cu sprijinul PNL și contează pe faptul că, în turul al doilea, va deveni unica alternativă la un contracandidat al coaliției guvernamentale, în condițiile în care, oficial, PSD nu are un candidat.
Referendumul pe Justiție, care are nevoie de o prezență de peste 4,5 milioane de votanți, a fost boicotat de PSD și ALDE. Deși specialiștii spun că în cazul validării referendumul pe Jutsiție nu va avea efecte concrete, Iohannis speră să deschidă, astfel, calea spre modificarea Constituției. Aceasta ar putea deveni și principala temă a campaniei prezidențiale, când și coaliția USR-PLUS, care l-ar putea avea candidat pe Dacian Cioloș, vrea lansarea dezbaterii pe această temă. Miza, puterile președintelui, care în regim de coabitare, cu PSD la guvernare, a dus la o trunchiere considerabilă a atribuțiilor prezidențiale.
La ora 11.00 votaseră pentru referendum, 1, 6 milioane de persoane, din cele 4,5 milioane de care este nevoie pentru a fi validat. 9%, din cele 30% de care este nevoie. Mai este nevoie și ca 25% dintre cei cu drept de vot să spună „DA” pe cele două buletine de vot
Cu fiul cel mic de mână, cu cea de-a cincea soție alături, Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, a stat la coadă pentru a vota la alegerile europarlamentare. Nu a votat pentru referendum, pentru că, așa cum a declarat, îl consideră un mod de testare a popularității președintelui Klaus Iohannis.
”Am votat cu convingerea că cei care ne vor reprezenta din partea partidului pe care îl conduc vor merge acolo cu gândul de a apăra interesele României, de a face ca România să fie tratată de la egal la egal, ca România să facă parte din grupul țarilor care iau decizii, nu ca până acum, când România doar a aplicat de au zis alții”, a spus Tăriceanu.
ALDE este formațiunea pe care Tăriceanu a înființat-o în 2014, după plecarea din PNL, pentru a putea păstra coaliția cu social-democrații. I-a dat numele partidului după cel al familiei politice europene în care au activat eurodeputatele Norica Nicolai și Renate Weber, care sunt și acum prezente pe listele ALDE.
Președintele grupului ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, a anunțat, la București, în ultima zi de campanie electorală, că partidul lui Tăriceanu va fi exclus din familia democrat-liberalilor pentru că a votat alături de PSD încălcările repetate ale statului de drept. Cele circa 2 sau 4 mandate pe care le va obține formațiunea lui Tăriceanu (potrivit prognozelor diferite ale caselor de sondaje), vor fi, așadar, neafiliate la deschiderea noului PE. Declarația lui Tăriceanu, ca și discursurile ALDE de la București, indică o apropiere de formațiunile eurosceptice, suveraniste. Nu există informații oficiale despre o eventuală colaborare între ALDE sau PSD și suveraniștii conduși de liderii extremiști Matteo Salvini și Marine Le Pen. Guvernarea PSD-ALDE s-a soldat cu izolarea ambelor formațiuni pe scena europeană. PSD are relații înghețate cu PES.
Grupul ALDE, din PE, se va extinde, după alegeri, președintele Franței, Emmanuel Macron, intenționând să atragă și alte formațiuni, printre care se pare că s-ar afla inclusiv partide socialiste, aflate la putere în Spania și Portugalia. La gruparea de centru-dreapta europeană vor să adere și USR-PLUS, precum și Victor Ponta, dacă este respins de socialiștii europeni.
Tăriceanu este unul dintre politicienii care și-au exprimat intenția de a candida la alegerile prezidențiale, unde nu apare în estimările celor care ar ingtra în turul al doilea. De asemenea, el a spus de mai multe ori că ar dori sprijinul PSD în cursa pentru Cotroceni, în condițiile în care PSD este într-o situație fără precedent - liderul său așteaptă sentința definitivă într-un proces în care a fost condamnat de prima instanță la închisoare cu executare.
Victor Popa este jurnalist stabilit la Londra, care a votat la primele ore la secția consulară din Kensington High Street. Coada se formase, spune el, înainte de deschiderea secției. Multă lume a venit din suburbiile londoneze, fie cu mașina, fie cu trenul pentru a vota. În imagine, coada este de la ora 7.30, ora Londrei, însă, ea se mărește cu fiecare oră, mai spune Victor Popa. Un student, de pildă, era la coadă împreună cu mama lui. Din Buzău, comentau că vor vota și pentru referendum, și pentru europarlamentare. Alții, veniți la muncă în Marea Britanie, își vărsau oful pe PSD, spuneau că „sunt hoți” care trebuie să înțeleagă că locul României este în Europa. În comparație cu alegerile europarlamentare din 2014 este mare diferența, mai spune interlocutorul nostru. Erau doi-trei oameni, care erau apatici. Se pare că aglomerația continuă să crească, mai ales că acum e soare și este cald, iar spre seară s-au anunțat ploi.
Sebastian Lazăr, și el jurnalist stabilit în Marea Britanie, stă de două ore la coadă la Langley, în sud-vestul Londrei, și tot nu s-a apropiat de urne. Spune că oamenii au venit pregătiți să aștepte și 4-5 ore. Mulți sunt cu copiii și, un amănunt - votează împotriva PSD și spun „DA”, în mare parte, la referendum. „Și-au bătut joc de noi, acum trebuie să plătească”, relatează Sebastian Lazăr. „E ok să stăm la coadă, când gândim cu la fel”, spun oamenii plecați la muncă sau la școală în Marea Britanie.
Până la ora 13.40, în Marea Britanie votaseră 11.264 de români, potrivit datelor centralizate la BEC, din care 4.450 votaseră doar în Londra. 118.895 de români au votat până la ora 13.40 în toată lumea, potrivit aceleiași surse.
Se estimează că în vestul Europei trăiesc între 4 și 5 milioane de români, iar în Marea Britanie, circa o jumătate de milion, dintre care, 30.000 erau studenți la momentul votului pentru Brexit. Diaspora a decis soarta alegerilor la alegerile prezidențiale din 2009 și 2014.
Nereguli sunt semnalate de USR și PNL. Ambele partide centralizează abaterile de la norme la sediile centrale. USR a semnalat cazul unui primar din Dolj, de la PSD, care se află în fața secției de votare și le spune oamenilor să boicoteze referendumul și să voteze PSD. USR a anunțat că va face plângere penală împotriva primarului.
Liberalii au adunat nereguli de la reprezentanții lor în secțiile de votare. Este semnalată prezența unor primari PSD în secțiile de votare, care intimidează alegătorii. Cel mai des întâlnită situație este neinformarea alegătorilor că pot vota și pentru referendum, mai cu seamă în Dolj și Olt. Se pare că un impediment este faptul că ștampila nu reține suficient tuș, ca să ajungă pe toate cele trei buletine. De asemenea, PNL le cere reprezentanților săi din secțiile de votare să le permită oamenilor care au votat doar la alegerile europarlamentare să voteze și pentru referendum, în cazul în care se răzgândesc și revin. Se pare că ar fi existat asemenea cazuri
Facebook Forum