Europarlamentare 2019: mize, scoruri și mai mult decât atât

Sunt cozi la care se așteaptă câte 4-5 ore la secțiile amenajate pentru diaspora de Ministerul de Externe. Mii de oameni s-au deplasat de la sute de kilometri distanță pentru a vota și la europarlamentare, și la referendum. Există riscul ca aceia care se vor așeza la coadă în orele serii să nu ajungă să-și exprime votul. Am întrebat la Ministerul de Externe de ce durează atât de mult un vot și am primit următorul răspuns. Oficial

„La acest scrutin electoral, Ministerul Afacerilor Externe a organizat un număr record de secții de votare, mai mare decât dublul numărului de secții organizate la scrutinele anterioare. Astfel, prin comparație cu alegerile anterioare pentru Parlamentul European (2014, 2009 și 2007 – când au fost organizate câte 190 de secții), anul acesta s-au organizat cu 251 mai multe secții de votare, numărul actual fiind de 441. Comparativ cu referendumul național pentru revizuirea Constituției din 2018 (378 de secții), sunt organizate 63 de secții în plus, iar în comparație cu alegerile parlamentare din 2016 (417 secții), cu 24 mai multe secții de votare. În concluzie, numărul secțiilor de votare pentru cetățenii români din străinătate nu s-a redus, dimpotrivă s-a dublat, de la 190 la 441 în anul 2019. ”

De asemenea, la întrebarea cum s-a stabilit necesarul secțiilor de votare pentru diaspora, MAE arată că „Lista secțiilor de votare a fost stabilită pe baza propunerilor misiunilor diplomatice ale României, care au ținut cont de consultările cu comunitățile românești din străinătate, de solicitările acestora de organizare a unor secții noi și de evaluarea modului în care s-au desfășurat procesele electorale anterioare în străinătate”.

La alegerile prezidențiale din anul 2014 a fost o controversă imensă tocmai pentru că numărul de secții de votare s-a dovedit insuficient pentru diaspora română, votantă în marea ei majoritate, cu partidele actualei opoziții.

Tot diaspora este și cea care a organizat mitingul de la 10 august, la care au participat peste 100.000 de români, asupra cărora Jandarmeria a intervenit violent, inclusiv cu gaze lacrimogene

Am votat în 40 de minute, la o școală din sectorul III al Bucureștilor, la ora prânzului, când era puțin probabil să stau la o coadă de 12 persoane în afara secției de votare. Mașină de Poliție comunitară la intrarea în curtea școlii, trei polițiști vigilenți și lume, multă lume cu cartea de identitate în mână.

Ținute lejere, de duminică, alături de doamne cochete, s-au înșirat cuminți pe holul pavoazat cu acuarele și reclame la edituri școlare. În față, câțiva oameni între două vârste, după conversație păreau vecini, se puneau la curent cu noutățile din viața lor. Un domn relata că tocmai s-a întors din Spania, de la muncă, pentru i-a expirat contractul, iar doamna de alături îl informa că nu mai este badantă în Sicilia, pentru că i s-a îmbolnăvit mama. „Dar am fata acolo, termină școala și am adunat bani de facultate, așa că în Italia am să mă întorc odată și-odată”, spune femeia. „Nu se poate trăi în țara asta, nu găsești niciun salariu care să nu te țină în mizerie!”.

În spate, genul de bunică profesoară, îmbrăcată ecru, cu pălărie și ochelari de soare, cu rame de baga, s-a întâlnit cu o fostă elevă căreia îi spunea că i-au plecat toți ai familiei în Detroit, dar a rămas în țară, pentru prietenele sale de la clubul de bridge. „Votezi și la referendum, da?, o întreabă doamna profesoară -în retragere - pe fosta elevă, pe la vreo 28-30 de ani. „Cum să nu, doamnă? Dacă nu se oprește tăvălugul, și eu plec. După ce îmi iau diploma de master”.

La intrarea din sala de clasă, președinta secției de votare ne numără de câteva ori și ne anunță că mai mulți de cinci nu putem sta în sală. Datele de identificare sunt introduse manual, pentru că tocmai picase rețeaua, iar președinta propune unui reprezentatnt al partidelor să sune „la centru” să anunțe că nu se mai poate scana C.I-ul. Altminteri, pleacă pe hol și-l întreabă pe bodyguard-ul școlii „dacă mai poate”.

Am prins și momentul în care un bărbat a rostit cu glas ritos un nume, numele s-a ridicat în picioare de la masa cu buletine (era un reprezentant al unui partid) și a primit o pungă cu casolete de mâncare. „Să spuneți la sediu că nu am timp să mănânc, uitați ce-i aici”, a spus, ușor emfatic „numele”.

Care este știrea acestei povești fără ilustrație (este interzisă fotografierea sau filmarea în secția de votare)? În tot acest răstimp, la întrebarea „votați și la referendum?”, o singură persoană a spus că este interesată doar de alegerile europarlamentare.

Și un îndemn? Europarlamentarii se votează o dată la cinci ani, iar contrareforma din Justiție are nevoie de un răspuns răspicat la urne, nu doar în stradă, la proteste.

Ne apropiem de prezența la care referendumul este validat. La ora 16.30, cu patru ore înainte de închiderea urnelor, era înregistrată o prezență la referendum de 27,32%, adică 4.992.218 oameni.

Pentru ca referendumul să treacă, este nevoie să întrunească și 25% din numărul total de alegători care să voteze „DA” la ambele întrebări, de pe cele două buletine de vot.

Prezența este una dintre cele mai mari înregistrate la un referendum - a depășit-o pe cea de la plebiscitul pentru familie, din octombrie 2018, când, la aceeași oră, 16.00, se înregistraseră, în a doua zi, 15,21% alegători. Depășește și prezența de la referendumul de demitere al lui Traian Băsescu din anul 2012, când la ora 16.00 fuseseră înregistrați 26,89 de votanți.

Comparativ cu alegerile, avem europarlamentarele din 2014, când doar 18,41% a fost prezența înregistrată. Prezența la referendumul pentru Justiție nu depășește și nivelul pe care l-a atins turul al doillea al alegerilor prezidențiale, scrutinul care a mobilizat cei mai mulți votanți în România ultimilor ani. Acela a depășit 60% prezență, iar la ora 16.00 fuseseră înregistrați 44,5% dintre votanți.

Pragul de validare a referendumului este deja atins, de la ora 17.16. 5,4 milioane de oameni dintre cei care au votat până la această oră, au votat și pentru întrebările despre oprirea asaltului coaliției PSD-ALDE asupra Justiției, convocat de Klaus Iohannis. Iar până la închiderea urnelor mai sunt trei ore și jumătate.

Dacă va întruni și „Da” la ambele întrebări din partea a 25% dintre totalul alegătorilor, referendumul va fi și aprobat.

Marea problemă a zilei este procesul în sine de votare. Din toate țările vest europene, acolo unde trăiesc mari comunități de români, vin imagini care arată cozi de mii de persoane. Veniți de la sute de kilometri, așteaptă în fața celor 441 de secții de votare amenajate în lumea întreagă de către Ministerul de Externe. Spațiul, numărul de urne, de organizatori, par să fie insuficiente.

În țară, în marile orașe, la fel, cozi la care se așteaptă din ce în ce mai mult.

Există temerea că la ora 21.00 vor rămâne oameni cărora li se vor închide urnele în față. Deja s-au terminat buletinele de vot în localități de tranzit, precum Mamaia, unde multă lume a ajuns la mare, bazându-se pe faptul că se poate vota în orice localitate din țară.