Viorica Dăncilă nu demisionează
Într-o declarație scurtă și temperamentală, Viorica Dăncilă a spus că alegerile pierdute de PSD nu au fost pentru Parlamentul de la București, au fost europene, așadar „nu are motive să își depună mandatul”.
Șefa Cabinetului, asaltată de jurnaliști cu întrebări, a refuzat să răspundă și în legătură cu alte teme și s-a retras.
Mai târziu, la Antena 3, Dăncilă a spus „categoric, nu demisionez”, iar plecarea sa de la Palatul Victoria nu poate avea loc decât în urma victoriei unei moțiuni de cenzură în Parlament. „Greu de spus dacă o moțiune de cenzură va trece”, a adăugat Dăncilă, precizând că „speră ca acest lucru să nu se întâmple”
„PSD trebuie să plece!”, a spus președintele Klaus Iohannis, care a criticat partidul aflat la guvernare pentru proasta guvernare și pentru lipsa de organizare a votului, mai ales cel din diaspora. Și la această oră, românii din vestul Europei stau la cozi, în speranța că vor vota.
Cu Liviu Dragnea, PSD a câștigat alegerile parlamentare din 2016 cu 46%, pentru ca după doi ani și jumătate să se plaseze, conform estimărilor de la ieșirea de la urne la 25%, un scor pe care din 1990 social-democrații nu l-au mai înregistrat în alegeri. Viorica Dăncilă este premier din 2017, perioadă în care a devenit și numărul doi în PSD, fiind președinte executiv.
PSD este la guvernare alături de ALDE, care este la limita de intrare în PE, cu 4,9% estimarea exit-pollurilor. Coaliția are în acest moment un protocol suspendat de colaborare cu UDMR, cotat cu 5,4% la prognoza exit-pollului realizat de Avangarde-IMAS. Actuala putere nu mai deține majoritatea la Camera Deputaților și este șubredă la Senat.
Marine Le Pen a câștigat alegerile europarlamentare în Franța, devansând listele „Renașterea”, formațiunea de centru-dreapta a președintelui Emmanuel Macron, potrivit estimărilor în urma votului de duminică.
Frontul Național, de extremă-dreapta, suveranist și populist, a obținut 24% din voturi, în vreme ce formațiunea Macron, 22,5%.
Le Pen va forma un bloc politic al formațiunilor extremiste, alături de partidele similare din Italia, cel condus de Matteo Salvini, Alternativa pentru Germania, care a obținut cu trei mandate în plus în legislativul de la Bruxelles, la care vor adera și partide din Olanda, Finlanda, Bulgaria, Danemarca, despre care se crede că vor avea 30% din mandate
Cum a votat Europa - estimări
La Bruxelles au fost prezentate primele estimări ale rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European, bazate pe date parțiale. Potrivit acestora, Popular Europenii rămân fracțiunea cea mai mare, cu 173 de mandate, urmați de Socialiști&Democrați, cu 147 și Verzi, 71.
Câteva date, la nivel național:
În Spania, europarlamentarele au fost câștigate de partidul Socialist al premierului Pedro Sanchez cu 28,4%, arată ultimul exit poll. Un câștig de patru mandate europene, față de 2014. Urmează conservatorii din Paritdul Popular cu 17,3%. În total, șase partide spaniole vor fi reprezentate în viitorul Parlament European. Se pare că fostul lider separatist catalan Carles Puiggdemont, care trăiește acum în exil în Belgia, a câștigat un mandat la Strasbourg, la fel ca fostul său adjunct, sub arest la domiciliu în Spania.
Participarea la vot în Polonia a fost foarte ridicată pentru un scrutin europarlamentar, de aproape 33%, o creștere de 8%, a indicat Comisia Electorală Centrală. Centrele de votare se închid la ora 22:00.
Prezența ridicată la urne este explicată și prin faptul că votul european este perceput drept un indicator pentru alegerile generale din toamnă, atenția se concentrează pe partidul conservator de guvernare PiS și Coaliția pentru Europa (coaliție de centru-stânga).
În Ungaria, partidul naționalist Fidesz al premierului Victor Orban a câștigat peste 50% din voturi, o victorie remarcabilă, care-i întărește poziția în cadrul Partidului Popular European din care este, pentru moment, suspendat pentru derapările naționaliste și antisemite din ultimele luni.
Marius Pieleanu a prezentat estimări ale votului la alegerile europarlamentare, în care ierarhia urmează să fie PNL, USR și abia pe locul al treilea PSD. Pieleanu este un apropiat al social-democraților și a explicat că nu poate da previziuni concrete, cu procente, pentru că nu a luat în calcul votul diasporei.
Liberalii cresc ușor, însă estimările ponderate ale Avangarde-IMAS, prezentate pe votul din România la ieșirea de la urne ora 21.00, fără să fie luat în calcul votul diasporei, care era în desfășurare la acea oră și de unde nu au fost luate în considerare aproape 400.000 de voturi. Astfel, PSD și PNL ar avea în jur de 25%, USR, 23,9%, iar Pro România 5,3%, PMP, 5,2%, iar UDMR, 5, 3%. ALDE se află sub pragul de 5%, în prognoza lui Marius Pieleanu, prof la SNSPA și consultant al social-democraților.
El a mai susținut, la A3, că la București alegerile ar fi fost câștigate de USR, în vreme ce PSD și PNL ar avea „un rezultat de două cifre, cu 1 în față”.
Dacă numărătoarea oficială a voturilor, realizată de BEC, s-ar confirma, atunci alegerile europarlamentare și referendumul au răsturnat orice prognoză, pe care niciun institut de sondare nu a prevăzut-o în timpul acestui an și, mai ales, în ultima lună.
Intrarea în cursă a alianței USR-PLUS a fost însușită, practic, de electoratul urban și tânăr, noua generație de votanți marcând o creștere puternică a alianței Cioloș-Barna.
Facebook Forum