Gabriela Firea nu vrea nici șefia PSD, nici candidatura la prezidențiale. Vrea sănătate
Într-o scrisoare pe care a dat-o publicității, Gabriela Firea a arătat că vrea „sănătate și susținere ca primar de București, iar PSD să se relanseze și să-și numească un candidat la prezidențiale”.
Firea a mai arătat că nu este surprinsă de rezultatul prost al PSD, pentru că a încercat o dezbatere în partid, însă nu a fost luată în seamă și a rămas fără funcții. „Sunt un simplu membru”, a spus Firea.
Gabriela Firea a cerut în toamna anului trecut demisia lui Liviu Dragnea și a fost marginalizată ulterior, împreună cu grupul de susținători, în mare parte format din primari de sector și filiala Voluntari.
Se închid secțiile de votare din Europa pentru diaspora românească. Cu repetiție din 2014, la alegerile prezidențiale, puterea de la București încearcă să oprească românii plecați să voteze. Proteste la secțiile de vot de la Munchen, Londra, Zurich, Amsterdam, capitale unde trăiesc milioane de români, dintre care peste 400.000 au vrut ca duminică să-și spună cuvântul în privința votului la europarlamentare și a referendumului.
Și zece ore au stat românii stabiliți în străinătate la coadă la vot, cum este cazul lui Sebastian Lazăr, jurnalist stabilit de câțiva ani în Marea Britanie.
Ministerul de Externe a arătat cu degetul spre ambasadorii din țările occidentale, care nu ar fi anunțat nevoile reale și intențiile diasporei. Chiar și așa, aceasta rămâne o problemă la care Ministerul de Externe, din nou, nu are un răspuns legitim, acceptabil, pentru faptul că a dotat secții de votare cu doar trei oameni, cum a fot cazul la Copenhaga, sau cu doi-trei angajați, la secții din Italia și Marea Britanie.
Votul românilor din diaspora a fost din nou împiedicat de autorități, ignorat în intențiile de vot la ieșirea de la urne, însă, în zilele care vin, când se vor așeza rezultatele în matca numărării oficiale a voturilor, probabil se va vedea, din nou, că românii plecați în Europa la muncă decentă și viață onestă sunt cei care emancipează România. De la începutul anilor 2000, când au căpătat dreptul la muncă în Europa, diaspora i-a adus României prima generație care, indiferent de nivelul de pregătire profesională, a schimbat fața acestei țări. Iar primul indiciu a fost cel de la vot, când diaspora a fost mereu de partea partidelor sau a politicienilor care au promis stat de drept și integrare deplină în UE.
Se încheie o zi în care cifrele au contat, iar voința oamenilor care au ieșit la vot în număr neașteptat de mare au dat măsura răsturnării raportului de forțe politice de la București. La capătul lui 26 mai, România a trimis PSD la cel mai mic scor înregistrat vreodată în alegeri, sub 30%, care, dacă va fi confirmat de BEC, va fi unul nu doar psihologic, dar și istoric.
În PSD, apele, și-așa tulburate de verdictul în așteptare al lui Liviu Dragnea, intră în cascada răfuielilor, care ar putea duce, în final, la pierderea guvernării.
Câteva ore mai târziu, unul dintre baronii ridicați în anii 90, care a făcut din Focșani fief al PSD, l-a trimis pe Liviu Dragnea în istorie.
Prezența la vot, neașteptată și neprevăzută de niciun institut de sondare a opiniei publice, a arătat clasei politice că protestele de stradă din 2017 încoace nu au rămas doar o răbufnire de moment. Sunt 7,5 milioane de români care au votat la referendumul pe Justiție (41,28%), înregistrat la ora 24.00 pe siteul BEC, actualizat în timp real. De la ora 17.00 fusese acoperit pragul de validare a referendumului.
Pentru alegerile europarlamentare, 8,9 milioane de români au votat, în procent de 49,02%, după datele BEC de la miezul nopții.
Cine va capitaliza aceste voturi, se va afla abia la încheierea ciclului electoral, din 2020. USR-PLUS și PNL se vor lansa, cel mai probabil, într-o cursă pentru supremație, pentru a câștiga Palatul Cotroceni (cursa unde KLaus Iohannis intră cu victoria de la referendum) și premierul, după parlamentare, fie că se vor ține la termen sau vor fi anticipate.
Pe termen scurt este vorba despre stabilitatea Guvernului și a coaliției PSD-ALDE, iar, de partea cealaltă, de capacitatea de a forma o alianță a PNL și USR-PLUS.
Până încep socotelile și se pun la cale strategiile, românii însă au dat răspunsul cu privire la țara în care vor să trăiască, iar această imagine, chiar și cu amărăciunea secțiilor din diaspora cu oameni lăsați pe dianafară, este semnificația cuprinsă în efigie a zilei de 26 mai.
REZULTATE OFICIALE BEC
După numărarea a 99% din voturile din țară, există o ierarhie clară a partidelor, în care conduce PNL, cu 26,8%, la o distanță de peste trei procente în fața PSD la voturile din țară, iar USR-PLUS are 21%. Voturile din diaspora arată că PSD nu ar fi intrat în PE, iar USR-PLUS s-a clasat pe primul loc, cu peste 40% din voturi, urmat de PNL, cu 31,9%.
BEC a anunțat rezultatul oficial după numărarea a 99,31% din voturile provenite din secțiile de pe teritoriul țării și a aproape jumătate din voturile diasporei.
Ierarhia indicată de voturile din țară - 99.31% de voturi procesate din totalul de 18.740 sectii:
PNL - 26,83% (2,3 milioane de voturi)
PSD - 23.42% (2,01 milioane de voturi)
Alianţa 2020 USR -PLUS - 21.29% (1,83 milioane de voturii)
Pro România - 6,61%
PMP - 5.65%
UDMR - 5.47
ALDE - 4.24%.
Votul diasporei, reprezentând numărarea din 236 de secții (din totalul de 441) din străinătate arată o altă ierarhie, în care USR ar fi câștigat alegerile, iar PSD nu ar fi intrat în Parlamentul European.
Alianța 2020 USR-PLUS - 37,4%
PNL 31,9%
PMP 11%,9%
PSD 4,1%
PRO România 3,2%
În diaspora, votul s-a încheiat la ora 7.00.
La referendum au votat în țară 41,28% , adică 7.541.311 de persoane, cu două milioane mai mulți decât pragul necesar, iar 371.884 de voturi au venit din străinătate.
BEC intenționează să prezinte rezultatele finale ale votului la ora 10.00.
Facebook Forum