Pe cine trimite România la Bruxelles și pe cine pierde. Mulți europarlamentari români cu experiență și realizări lipsesc din noua listă

Europa Liberă vă propune o dezbatere despre europarlamentarii români care au făcut diferența, dar care nu au mai prins un loc în noul parlament. Unii au fost lăsați în afara listelor de partid din calcule strict politice și nu pe criterii de performanță. Pe alții nu i-au mai votat oamenii. Alții s-au retras de bunăvoie.

16 dintre cei 33 de europarlamentari din mandatul 2019 - 2024 nu se mai regăsesc între câștigătorii de acum.

Unii dintre ei sunt politicieni cu o carieră europeană îndelungată. Alții au fost șefi ai comisiilor parlamentare europene, comisari europeni, șefi de grupuri europarlamentare.

Europarlamentarii care nu au mandate noi în Parlamentul European

• Carmen Avram - PSD (fost jurnalist)
• Traian Băsescu - PMP (fost președinte al României, 2004 - 2014)
• Vasile Blaga - PNL (fost președinte PDL, fost copreședinte PNL)
• Cristian Bușoi - PNL (fost președinte Casa Națională de Sănătate, președinte al Comisiei pentru Industrii și Energie în Parlamentul European, europarlamentar din 2007)
• Tudor Ciuhodaru - PSD (fost deputat)
• Corina Crețu - Pro România (fost comisar european, europarlamentar din 2007)
• Vlad Gheorghe - USR, independent (fost consilier parlamentar)
• Marian Jean Marinescu - PNL (europarlamentar din 2007)
• Alin Mituță - USR (fost secretar de stat)
• Vlad Nistor - PNL (fost deputat, profesor emerit la Universitatea București)
• Dragoș Pîslaru - REPER (fost ministru al Muncii, președinte al Comisiei pentru Muncă din Parlamentul European)
• Rovana Plumb - PSD (fost ministru al Muncii)
• Ramona Strugariu - REPER (fost asistent și șef de cabinet în Parlamentul European)
• Dragoș Tudorache - REPER (fost ministru de Interne, fost ministru al Comunicațiilor, carieră europeană din 2000)
• Dacian Cioloș - REPER (fost comisar european, fost premier, fost președinte al Grupului Renew din Parlamentul European, fost ministru al Agriculturii)
• Lorant Vincze - UDMR (fost asistent la Parlamentul European).

Dacian Cioloș: Cele două partide extremiste AUR și S.O.S. înseamnă mandate pierdute pentru România

Dacian Cioloș a fost comisar european pe agricultură și președinte pentru doi ani al Grupului Renew din Parlamentul European.

Acum, partidul său, REPER, a pierdut alegerile – nu a trecut pragul electoral. Așa că nu a mai câștigat un nou mandat. Cioloș spune că-și asumă eșecul și că se va retrage o perioadă din viața politică.

Cât privește activitatea de europarlamentar, fostul premier crede că era foarte important ca România să trimită la Bruxelles nume cunoscute și importante, altfel nu va conta în negocierile de la nivel european.

Deși multe decizii cruciale se iau la Bruxelles, actuala putere nu a fost interesată ca dezbaterea despre europarlamentare să se audă în campanie, mai spune Cioloș.

Acesta ar fi un motiv pentru care, crede el, lista actuală de europarlamentari este mult mai slabă decât precedenta. Oamenii nu au știut ce să voteze, pentru că nu au avut acces la informație.

„Au făcut asta și ca să ascundă candidații pe care i-au pus pe listă. Dacă vă uitați la aproape toate partidele, n-au pus acolo, în cap de listă și pe primele locuri pe listă, oameni care pot avea cu adevărat influență politică în Parlamentul European, care să fi avut responsabilități politice semnificative în țară legate de Uniunea Europeană sau să fi avut responsabilități la nivel european. Să vorbească limbi străine, să fie personalități recunoscute la nivelul european.”

Ce ar putea pierde România cu actuala garnitură de europarlamentari? Puterea de negociere.

„Dacă ai politicieni care au fost în topul absenteiștilor din Parlamentul European, care nu numai că nu cunosc problemele europene [...] oamenii ăștia nu au nicio influență acolo, nu sunt ascultați, nu sunt băgați în seamă.”

România va avea și opt europarlamentari proveniți din partide radicale și populiste – AUR și S.O.S. Va conta acest lucru la Bruxelles și în ce fel?

„Cele două partide extremiste AUR și S.O.S. înseamnă mandate pierdute pentru România, pentru că ei vor face parte din grupuri politice care vor fi izolate în Parlamentul European, care nu vor fi în majoritatea politică din Parlament, nu vor putea construi majorități și nu vor putea contribui la adoptarea de decizii favorabile pentru români. Cu atât mai puțin pentru românii din diaspora.”

În ciuda percepției generale și a votului masiv obținut de acești candidați în străinătate, Cioloș atrage atenția că interesele diasporei nu vor fi bine reprezentate.

„Cum să susțină interesele românilor din diaspora cei de la AUR și cei de la S.O.S, când ei vor fi colegi de grup parlamentar cu cei care sunt antimigrație și vor ca românii să plece din țările respective – Italia, Spania, Germania, Austria, Olanda?!”

Dacian Cioloș a enumerat și câteva dintre realizările pe care crede că le-a avut în Parlamentul European.

• „Am contribuit la construcția grupului politic Renew Europe, care a fost și este în continuare al 3-lea cel mai mare grup politic din Parlamentul European. Asta ne-a permis să împingem pe agenda politică europeană subiecte importante pentru România.”
• „Am reușit să impunem acest MCV pentru toate statele, nu doar pentru România.”
• „O altă realizare importantă este ceea ce numim astăzi PNRR, Planul Național de Redresare și Reziliență din perioada pandemiei. Eu eram cel care asigura coordonarea agendei Parlamentului din partea grupului Renew și am reușit atunci, în plină pandemie, să punem pe agenda politică nevoia unui program de finanțare solid, consistent, pentru relansarea economiei europene.”
• „Am reușit să impunem Republica Moldova drept candidată la aderarea la Uniunea Europeană.”
• „Și tot influența politică ne-a permis să convingem Guvernul Olandei, care era condus de un prim-ministru al cărui partid făcea parte din familia noastră politică, să renunțe la dreptul de veto împotriva României privind aderarea la Schengen.”

Îți mai recomandăm

Cine sunt posibilii europarlamentari români, în funcție de rezultatele provizorii și ordinea de pe liste

Corina Crețu atrage atenția asupra forțelor extremiste care vor să taie fondurile de coeziune pentru țările din estul Europei

Un alt europarlamentar cu experiență mare care nu a mai candidat este Corina Crețu. Ea a anunțat că se retrage din politică.

A explicat pentru Europa Liberă că are două motive.

Conjunctura politică – în 2019 nu a mai avut loc pe listele PSD, așa că a candidat din partea Pro România, partidul lui Victor Ponta.

Între timp, formațiunea nu a mai candidat la alegeri. Dar spune că nu regretă retragerea și că e timpul pentru o nouă garnitură de europarlamentari.

Europarlamentar din 2007, comisar european în perioada 2014 -2019 și fost vicepreședinte al Parlamentului European, Corina Crețu atrage atenția asupra celui mai mare pericol cu care se vor confrunta noii europarlamentari.

Forțele extremiste vor să taie fondurile de coeziune care au permis până acum României să se dezvolte. Principala misiune a noilor eurodeputați, spune Crețu, este să lupte pentru ca aceste fonduri să fie acordate în continuare.

„România este într-o situație în care va trebui într-adevăr să-și găsească aliați și prieteni printre forțele pro-europene, în condițiile în care forțele care se declară antieuropene, așa cum sunt și împotriva extinderii, sunt și împotriva acordării de bani. Ele consideră că țările din estul european sunt o povară. Ca fost comisar pentru politica de coeziune, sper ca colegii mei să țină cu dinții și să apere această politică care a dus la dezvoltarea fără precedent a României, după intrarea în Uniunea Europeană.”

Corina Crețu nu crede că ar trebui făcută o comparație între noii și foștii europarlamentari.

„Nici noi când am venit, în 2007, nu știam foarte multe despre UE, rămâne de văzut ce vor demonstra. Oricum, vremurile sunt mult mai grele decât cele de atunci, în sensul creșterii masive a forțelor extremiste din vestul european. Ele sunt implicit împotriva acordării de fonduri europene pentru statele mai puțin dezvoltate și ne consideră țări de mâna a doua. Ar trebui să aibă noii europarlamentari experiență și putere de a merge mai departe.”

Cât despre realizări, Corina Crețu spune că cea mai fructuoasă perioadă a fost cea în care a ocupat funcția de comisar european pentru Politică Regională.

• „Acolo am avut putere de decizie, am gestionat un buget de 350 de miliarde de euro. Am militat pentru a salva Grecia de la faliment. M-am luptat și pentru România. Toate plățile depuse de România erau aprobate când am plecat eu – Centura Bucureștiului, cele trei spitale regionale, la care de abia acum începe construcția, autostrada Sebeș - Turda. ”
• „În Parlamentul European, eu am prezentat bugetul pentru 2021-2027. Cred că cel mai important raport pe care l-am avut a fost cel legat de PNRR. Propunerea Comisiei era ca acest mecanism să fie implementat până în decembrie 2025. Am propus ca banii din PNRR să se consume până în 2026. Toate țările au câștigat un an și a fost un amendament votat în unanimitate.”

Marian Jean Marinescu: Nu vreau să fac comparații între europarlamentari

La fel de multă experiență are și europarlamentarul PNL, Marian Jean Marinescu. Cariera sa este legată încă din 2005 de Parlamentul European, când a devenit observator european. Apoi, nu a ratat niciun mandat. Până acum.

Marian Jean Marinescu a declarat pentru Europa Liberă că nu a mai dorit să candideze. „Pur și simplu, nu m-am mai înscris.” Spune că nu are niciun regret și nu știe încă ce va face în continuare.

Eurodeputatul a mai declarat că nu vrea să facă o comparație între noii și foștii europarlamentari.

În schimb, a vorbit despre bilanțul său, după 19 ani în Parlamentul European.

• „Am un număr destul de mare de dosare legislative în codecizie, adică cele care se negociază cu Consiliul, am fost raportor. Am fost zece ani vicepreședinte al grupului PPE și președintele Grupului de Buget și Fonduri Structurale și am implementat politica PPE-ului în ceea ce privește bugetul și politicile și fondurile structurale - coeziune, agricultură, toate celelalte.”
• „Am fost ales de trei ori cel mai bun eurodeputat. O dată de colegii mei, de două ori de un juriu.”
• „Acum cei din staff-ul Parlamentului European îmi spun, și sunt foarte sinceri, pentru că n-au niciun fel de interes, că regretă că nu mă mai întorc. Au lucrat foarte bine cu mine.”
• „Și faptul că sunt întrebat cine va fi cel care va continua politica pentru aviație din Parlamentul European, pentru că se consideră că eu sunt cel care a făcut foarte mult pentru aviație în Parlamentul European.”

Cristian Bușoi: Există o anumită îngrijorare legată de europarlamentarii AUR și SOS

Liberalul Cristian Bușoi este și el europarlamentar din 2007. Cu o mică pauză, în perioada cât a fost președinte al Casei Naționale de Sănătate.

Bușoi este președintele uneia dintre comisiile importante din Parlamentul European – Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie. Nu a mai prins loc pe listele de partid comasate de la PSD și PNL, dar nu se supără.

„N-aș putea zice că simt o frustrare. Sigur că există o anumită îngrijorare legată de europarlamentarii AUR și SOS, pentru că manifestări ca cele pe care le au în Parlamentul României sau în viața politică din România nu vor fi tolerate în Parlament European și există un risc ca anumite derapaje de limbaj, de comportament să afecteze cumva imaginea României. Dacă lucrurile devin extrem de vizibile și deranjante, publicul larg din diverse țări ale Uniunii Europene poate să aibă o imagine greșită despre România.”

Bușoi spune că a acceptat decizia partidului de a se întoarce în viața politică din România și își face bilanțul anilor petrecuți la Bruxelles.

• „O realizare consider că este activitatea în Comisia de Industrie, Cercetare și Energie din ultimii patru ani, fiind extrem de implicat în mod direct ca raportor pe anumite subiecte, dar și pe toate marile decizii care s-au luat în această comisie – negocierile cu Comisia Europeană în ceea ce privește programele de finanțare ale industriei de apărare, partea de măsuri pentru reducerea impactului prețurilor mari la energie, ajutorul pentru Ucraina.”
• „Apoi, activitatea de președinte al intergrupului de luptă împotriva cancerului din Parlamentul European. Am avut calitatea de raportor al Parlamentului European pentru programul de sănătate al Uniunii Europene 2021-2027, un program de peste cinci miliarde de euro care va ajută în mod concret statele membre să își modernizeze sistemele de sănătate.
• Și, în al treilea-lea rând, activitatea legată de Agenția Europeană a Medicamentului, pentru că am fost persoana de legătură între Parlamentul European și Agenția Europeană pentru Medicamente.”

Dragoș Pîslaru, bilanț după ratarea unui nou mandat în Parlamentul European

Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii și copreședinte al REPER, nu a mai intrat nici el în Parlamentul European, odată cu eșecul partidului pe care îl conduce.

Spune că va analiza rezultatele REPER și va pregăti campania pentru parlamentare.

În funcție de rezultatele partidului din decembrie, va lua o decizie, dacă mai rămâne în viața politică sau urmează o carieră de tehnocrat.

Pîslarul crede că USR și REPER ar trebui să reevalueze atitudinea de la locale și de la europarlamentare și să-și unească forțele la următoarele alegeri. Ar trebui cooptați inclusiv independenții, spune Pîslaru.

Cât despre activitatea în Parlamentul European, susține că a avut realizări multe.

• „Eu am fost în două comisii - Comisia de Economie și Afaceri Monetare. În această comisie am avut rapoarte cruciale. La trei am fost lider, adică eu am stabilit ce se întâmplă, cum se întâmplă. A fost instrumentul de asistență tehnică care a permis și permite în continuare României să folosească expertiză la nivel european. După aceea a venit mecanismul de redresare și reziliență, deci cadru pentru toate PNRR-urile din Europa, 725 de miliarde de euro negociate acolo. Am fost coraportor alături de Siegfried Mureșan și acest lucru mi-a atras nominalizarea de cel mai influent europarlamentar în domeniul economic.”
• „Am fost coraportor și am adus o contribuție legată de acordarea de fonduri la nivel de gospodărie privată. În trecut, s-au dat fonduri doar pentru clădiri de stat, publice, blocuri de locuințe, dar niciodată pentru locuințe private. Guvernul încă se chinuie să facă ghidul acela de 300 de milioane de euro pentru ca oricine are o locuință să poate accesa bani pentru panouri fotovoltaice, pompe de căldură.”
• „Ca președinte al Comisiei de Muncă, am prezidat negocierile pentru niște lucruri care au fost cruciale: promovarea drepturilor sociale, adică salariul minim adecvat la nivel european, directiva privind transparența salarială, directivele pe partea de protecție împotriva azbestului, deci zona de sănătate, securitate, muncă.”

Dragoș Tudorache a ales o carieră în Comisia Europeană

Europarlamentarul Dragoș Tudorache, fost ministru de Interne și al Comunicațiilor în Guvernul Cioloș, nu a mai candidat.

În schimb, a primit o ofertă de la Comisia Europeană. Se va ocupa de Inteligența Artificială (AI), dosar pe care l-a coordonat și în Parlamentul European.

În primul rând, l-am întrebat pe Dragoș Tudorache de ce a ieșit din viața politică și a preferat activitatea de tehnocrat.

„Pentru mine politica nu a fost o carieră, ci mai degrabă o oportunitate pe care mi-a oferit-o, în 2015, Dacian Cioloș de a veni în guvernul tehnocrat și de a face ceva foarte important pentru România în acel moment. În Parlamentul European a fost mai degrabă o experiență care întregea cariera, era singurul loc în care nu fusesem dintre instituțiile europene și eram foarte curios să văd cum se vede tot procesul instituțional, politic, legislativ din Parlament.”

Crede că nu mai putea face multe în Parlamentul European, așa că, cel mai probabil, după cum arată informațiile pe surse, va activa din nou în Comisia Europeană.

„Intenția mea este să ajung să implementez din interiorul Oficiului European pentru Inteligență Artificială ceea ce am adoptat în Parlamentul European. Eu l-am introdus în legislație și e bine că există acest nivel european de guvernanță pentru această tehnologie care, după cum vedem, va face parte din tot ceea ce e în jurul nostru.”

Cât privește realizările, pe primul loc este Republica Moldova, spune Dragoș Tudorache.

• „Am fost raportor permanent pentru Republica Moldova al Parlamentului European și sunt satisfăcut de faptul că s-a reușit ca Moldova să fie nu doar stat candidat, dar iată că, de două săptămâni, negocierile de aderare sunt aproape să înceapă.
• Urmează bineînțeles dosarul acesta, inteligența artificială. Am condus comisia specială pe această temă, am fost raportorul principal pe acest dosar. Toată lumea din Japonia până în Chile recunosc faptul că e un jalon la nivel global.”

Dragoș Tudorache se întoarce practic la cariera pe care a avut-o înainte de politică. A lucrat la OSCE, ONU și apoi, din 2007, la Comisia Europeană.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.