Linkuri accesibilitate

Fără discurs al lui Zelenski, la finala Eurovision. Limba română se va auzi via Republica Moldova


Finala Eurovision 2023 se va desfăşura în Liverpool, Marea Britanie, dar va sta sub semnul Ucrainei, câştigătoarea din 2022. Nu a putut găzdui competiţia din acest an din motive de siguranţă.
Finala Eurovision 2023 se va desfăşura în Liverpool, Marea Britanie, dar va sta sub semnul Ucrainei, câştigătoarea din 2022. Nu a putut găzdui competiţia din acest an din motive de siguranţă.

Suedia, Franța și Finlanda se numără printre favoritele marii finale a concursului muzical Eurovision care are loc sâmbătă seară la Liverpool, în Marea Britanie.

Evenimentul va sta sub semnul Ucrainei, țară câștigătoare a ediției din 2022, dar organizatorii au anunțat că au refuzat un discurs video din partea președintelui Volodimir Zelenski, pentru a nu politiza evenimentul.

Reprezentanţii administraţiei prezidenţiale ucrainene spun că nici nu ar fi cerut acest lucru.

Concurentul României, Theodor Andrei, a ratat calificarea în finala din acest an.

Marea finală Eurovision de sâmbătă va fi transmisă de TVR începând cu ora 22. La nivel internaţional, show-ul din oraşul care a dat lumii legendara trupă Beatles va fi urmărit de aproximativ 160 de milioane de persoane.

Asta după ce la ediția precedentă, concurentul României, WRS cu piesa Llámame, s-a calificat în finală, dar România și alte cinci țări au fost în centrul unui scandal.

Organizatorul, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) a decis să înlocuiască votul acordat de acestea cu un sistem de rezervă.

EBU ar fi constatat o tentativă de fraudare, în sensul că cele şase ţări s-ar fi votat între ele. Acuzaţiile au fost respinse de către acestea, iar TVR - organizatorul selecţiei naţionale - a amenţinţat cu proces şi cu retragerea din competiţia din 2023.

În cele din urmă România a decis să participe, dar piesa „D.G.T. (Off and On)” interpretată de Theodor Andrei nu a obţinut calificarea în finală.

Republica Moldova, în finală cu „​Soarele şi Luna

Limba română se va auzi totuşi pe scena marii finale: Pasha Parfeni, din Republica Moldova concurează cu piesa Soarele și Luna.

Versurile, inspirate din baladele populare, au fost scrise de Yuliana Parfeni, soția cântărețului Muzica este compusă de Andrei Vulpe, Cătălin Temciuc și Pasha Parfeni.

Melodia este una cu influenţe etno, electronice şi dance.

Pavel Parfeni (36 de ani), cunoscut ca Pasha Parfeni, este originar din Orhei, municipiu din centrul Republicii Moldova.

Este un cântăreț cunoscut și în România, membru până în 2010 al trupei SunStroke Project, care a obținut în 2017 cel mai mare punctaj al țării la Eurovision, cu piesa „Hey Mamma”.

Discursul lui Zelenski, refuzat de organizatori

Chiar dacă Ucraina a câştigat în 2022 competiţia, prin Kalush Orchestra, aceasta are loc în 2023 la Liverpool, Marea Britanie, din motive de siguranţă, dat fiind războiul declanşat de Rusia.

Marea Britanie a fost de altfel vicecampioana ediţiei precedente.

Evenimentele cuprinse în ediţia din acest an au inclus diverse momente dedicate Ucrainei, iar în Marea Finală câştigătorii de anul trecut, Kalush Orchestra vor deschide evenimentul.

Muzică și borș: Liverpool a devenit „Mica Ucraină” în timpul concursului Eurovision
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:20 0:00

Şi alţi concurenţi ai Ucrainei de-a lungul anilor vor urca pe scenă, alături de artişti britanici.

În acest an, Ucraina - calificată automat în finală, datorită titlului câştigat de Kalush Orchestra în 2022 - va fi reprezentată de Tvorchi, cu piesa „Heart of Steel.”

De asemenea, cântăreaţa ucraineană Julia Sanina va fi co-prezentatoare a galei.

Pe de altă parte, organizatorii au anunţat că au refuzat o solicitare a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a se adresa audienţei.

Aceştia au invocat faptul că o decizie favorabilă ar fi încălcat caracterul non-politic al evenimentului.

„Cererea preşedintelui de a se adresa audienţei la Eurovision, deşi făcută cu intenţie lăudabile, din păcate nu poate fi asigurată de către EBU deoarece ar fi împotriva regulilor concursului”, au transmis organizatorii, citaţi de Associated Press.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Sergii Nykyforov, spune că biroul prezidenţial nu ar fi adresat o astfel de cerere EBU, nici legată de marea finală, nici de alt eveniment conex concursului, potrivit sursei citate.

DRONEVision | Cum să-ți transformi premiul în drone militare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:04 0:00

După victoria Kalush Orchestra din mai 2022, preşedintele i-a felicitat pe membrii trupei. „Curajul nostru impresionează lumea, muzica noastră cucereşte Europa! Anul viitor Ucraina va găzdui Eurovision!”, transmitea preşedintele ucrainean atunci.

El îşi exprima speranţa ca Eurovisionul să fie găzduit în Mariupol, lucru care nu s-a dovedit însă posibil.

După izbucinrea războiului declanşat de Rusia, Volodimir Zelenski s-a adresat audienţelor de la diverse evenimente, în apărarea cauzei ţării sale, precum festivalul de muzică Glatsonbury, premiile Grammy sau Festivalul de Film de la Berlin, aminteşte AP.

Dar nu i-a fost permis discursul la premiile Oscar, respectiv la Campionatul Mondial de fotbal din 2022.

Suedia, marea favorită

Suedia este cotată de specialişti drept principala favorită a ediţiei din acest an: Lorren, câştigătoare în 2012 cu piesa Euphoria, va interpreta de această dată Tatoo.

Finlanda şi Franţa sunt văzute de asemenea cu şanse, fiind cel mai probabil ca una dintre cele trei ţări să ridice trofeul, scrie Politico într-o scurtă analiză dedicată evenimentului.

În ceea ce descrie drept una din ediţiile cu cele mai multe conotaţii politice - lucru vizibil şi în unele din reprezentaţiile artiştilor - The Guardian notează că Ucraina speră la repetarea succesului de anul trecut.

Asta pe fondul valului de solidaritate internaţională, dar şi al mesajului piesei „Heart of steel”, care vorbeşte despre pericolul nuclear.

Ar fi a doua ţară care reuşeşte victoria în doi ani consecutivi, după Irlanda în anii '90, de altfel ţara cu cele mai multe trofee (7) în concursul lansat în 1956.

Următoarele în clasamentul trofeelor sunt Suedia (6), respectiv Luxemburg, Franţa, Marea Britanie şi Olanda, cu câte cinci.

România a obţinut cele mai bune clasări, locul 3, prin trupele Sistem şi Luminiţa Anghel (2005) - cu piesa „Let me try”, respectiv Paula Seling şi Ovi - „Playing with fire” (2010). Mihai Trăistariu - „Tornero” a ocupat în 2006 locul 4, cu cel mai mare punctaj al României până la acea dată.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG