Cele două partide religioase din guvernul premierului Benjamin Netanyahu s-au opus deciziei, creând tensiuni în cadrul coaliţiei de dreapta formată după alegerile din 2022.
Liderii comunităţii ultraortodoxe, aflată în creştere rapidă, spun că forţarea studenţilor de la seminar să servească alături de israelieni laici, inclusiv de femei, riscă să le distrugă identitatea de evrei religioşi. Unii rabini au îndemnat pe oricine din comunitatea lor care primeşte ordine de convocare să le ardă.
În urma primei convocări se aşteaptă ca un număr de 3.000 de recruţi ultraortodocşi să fie convocați.
Guvernul încă încearcă să adopte o lege de recrutare care ar putea crea un compromis limitat şi ar rezolva problema înainte de a ameninţa stabilitatea coaliţiei.
Cu toate acestea, având în vedere că trupele israeliene încă luptă în Gaza, la mai bine de nouă luni după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie şi o ameninţare tot mai mare de război în Liban, presiunea armatei şi a israelienilor laici de a uniformiza prevederile privind serviciul militar obligatori a crescut.
Israelienii sunt obligaţi prin lege să servească în armată de la vârsta de 18 ani, timp de 24-32 de luni. Membrii minorităţii arabe din Israel, reprezentând 21%, sunt în mare parte scutiţi, deşi unii fac serviciul militar.
Nu toţi haredimii refuză să servească în Armată, iar Forţele de Apărare Israeliene au creat o serie de unităţi speciale pentru ultraortodocşi. Dar rezistenţa faţă de proiect a provocat săptămâni de proteste.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
