În ultima perioadă, Rusia a transmis mai multe mesaje critice cu privire la organizarea exercițiului și a reacționat cu focuri de avertisment, spune Kremlinul, la prezența unui distrugător britanic care ar fi intrat fără permisiune în apele sale teritoriale.
Reacțiile Rusiei sunt direct legate de prezența forțelor navale ale comunității internaționale, alături de Ucraina, în apele teritoriale din jurul Crimeei, peninsulă anexată ilegal de Rusia în 2014.
Crimeea e parte a Ucrainei, continuă să afirme Occidentul, într-un mod fără echivoc, reiterat recent de premierul Marii Britanii, după incidentul de miercurea trecută care a implicat distrugătorul britanic HMS Defender.
Nava se afla în apele teritoriale ale Ucrainei a spus Boris Johnson. „Principalul aspect este că noi nu recunoaștem anexarea Crimeei de către Rusia /.../ Acestea sunt apele teritoriale ale Ucrainei, iar noi avem dreptul de a le folosi din punctul A în punctul B”, a declarat premierul britanic după incident.
Statele Unite, Uniunea Europeană și NATO afirmă în continuare că Peninsula Crimeea a fost anexată ilegal și ea trebuie să revină Ucrainei. Acesta este, de altfel, unul dintre principalele motive ale tensiunii amplificate în ultimii ani dintre Rusia și Occident.
Potrivit experților consultați de publicația americană cu specific militar Stars and Stripes, zilele dinaintea începerii exercițiului Sea Breeze au fost marcate de încercarea Rusiei de a genera confuzie și teamă cu privire la declanșarea unui conflict în Marea Neagră nu doar prin amenințările referitoare la distrugătorul britanic care a intrat în apele teritoriale ale Crimeei.
„Dezvăluirea locului în care se află nave ale NATO, răspândirea de informații false în social media și amenințări cu privire la posibile repercusiuni sunt manevre tipice Moscovei. /.../ Sea Breeze începe pe fondul amenințărilor că Rusia ar putea deschide focul împotriva participanților dacă intră în apele ei teritoriale”, scrie Stars and Stripes.
Cu câteva zile înainte de începerea exercițiului, Ambasada Rusiei la Washington a fost explicită într-o postare pe Twitter: „Amploarea și natura evident agresivă a exercițiului Sea Breeze nu corespunde nevoilor de securitate din zona Mării Negre. Sporește riscul unor incidente neintenționate. Încurajează sentimentele militariste la Kiev”.
„Scopul Kremlinului este să îi intimideze pe aliați și să determine navele comerciale să evite porturile Ucrainei”, spune unul dintre experții citați de Stars and Stripes.
Unii comentatori menționează că Rusia a reacționat în fiecare an la organizarea exercițiului Sea Breeze. Dar ediția 2021 are cele mai multe țări participante și vine după luni de zile în care relația Moscovei cu Occidentul nu a făcut decât să se înrăutățească.
Noul președinte ale SUA, Joe Biden, nu are aceeași atitudine împăciuitoare față de Vladimir Putin pe care o avea Donald Trump, iar ultimele luni au fost marcate de anunțuri ale extinderii sancțiunilor SUA la adresa regimului de la Kremlin și de expulzări reciproce de diplomați.
După summitul Biden – Putin din 16 iunie, ambasadorii celor două țări s-au întors la posturi, dar marile neînțelegeri rămân nerezolvate: nerespectarea drepturilor omului în Rusia, atacurile cibernetice de care este acuzată aceasta, încercările Moscovei de influențare a proceselor electorale din SUA, dar și din alte state Occidentale și problema căreia nimeni nu știe să îi găsească vreo perspectivă de rezolvare: anexarea ilegală a Crimeei.
Și Uniunea Europeană are aceleași probleme cu Rusia, și, în plus, spre deosebire de SUA, faptul că reprezintă numeroase state membre, nu îi permite o reacție unitară. Dincolo de atitudinea Ungariei, care se opune constant sancționării Rusiei, nici vechii membri ai Uniunii nu reușesc să ajungă la un acord cu privire la cum ar trebui abordată problema Rusiei. Dacă Germania și Franța au cerut, săptămâna trecută, organizarea unui summit UE – Rusia, alte state membre s-au opus.
În fine, Rusia este una dintre cele mai mari provocări și pentru NATO. La finalul Reuniunii Alianțe din 14 iunie, Rusia este prima amenințare numită în declarația finală a șefilor de stat si de guvern – „Acțiunile agresive ale Rusiei reprezintă o amenințare la adresa securității euro-atlantice”, arată declarația.
Dinspre Ucraina continuă să vină solicitările de sprijin. Ministrul de Externe Dmitro Kuleba a declarat că incidentul în care a fost implicat distrugătorul britanic a dovedit că practicile „agresive și provocatoare ale Rusiei” în Marea Neagră și în Marea Azov sunt „o provocare continuă la adresa Ucrainei și a aliaților săi”. Kuleb a cerut amplificarea cooperării din Marea Neagră dintre Ucraina și NATO, organizație al cărei membru speră să devină.
Pentru Rusia, acceptarea Ucrainei în NATO ar însemna depășirea unei „liniei roșii”, a transmis Kremlinul în 17 aprilie, după summit-ul SUA-Rusia. Anterior, în 21 aprilie, președintele Vladimir Putin invocase „linia roșie” în discursul său anual despre Starea Națiunii. „Dacă cineva percepe bunele noastre intenții drept slăbiciune, le transmit că răspunsul Rusiei va fi asimetric și dur /.../În unele țări, a început o tradiție obscenă a acuzării Rusiei pentru orice. E un fel de sport, un nou fel de sport. Sper că nimeni nu se va gândi să depășească linia roșie în relația cu Rusia, iar unde e acea linie, noi vom stabili”, a spus Vladimir Putin.
Sea Breeze 2021
În acest context, aliații occidentali doresc cu siguranță să își arate puterea militară, iar Sea Breeze poate face chiar acest lucru. Washington-ul e „mândru să aibă Ucraina drept partener” în acest exercițiu și se angajează să mențină securitatea la Marea Neagră, a transmis Ambasada SUA la Kiev.
Exercițiul anual mulținațional Sea Breeze este organizat de Forțele Navale ale SUA din Europa și Africa/Flota a Șasea a Statelor Unite, cu baza la Napoli, în Italia. Este vorba despre aceeași flotă care coordonează operarea sistemului antirachetă de la Deveselu. U.S. Naval Forces Europe-Africa / U.S. 6th Fleet organizează acest exercițiu împreună cu Forțele Navale ale Ucrainei.
Organizat prima dată în 1997, exercițiul Sea Breeze este dedicat antrenării „majorității țărilor de la Marea Neagră, aliaților și partenerilor NATO, cu statele membre NATO”. Ediția de anul acesta are cel mai mare număr de țări participante: 32, care contribuie, în total, cu 5.000 de persoane, 32 de nave, 40 de aparate de zbor și 18 echipe de operațiuni speciale și scafandri.
Participarea României
Potrivit Forțelor Navale Române, exercițiile au loc în „apele internaționale ale Mării Negre și în raioane de instrucție terestre din zona Odessa”. România participă cu:
- Peste 300 de marinari militari;
- Corveta „Contraamiral Horia Maccelariu" (265);
- Fregata „Regina Maria" (222) cu un elicopter IAR 330 "Puma Naval" ambarcat la bord.
