Președintele american Joe Biden și omologul său rus Vladimir Putin s-au întâlnit la Geneva pentru primul lor summit - la 5 luni după începutul mandatului lui Biden și peste 21 de ani de la primul mandat al lui Putin. Ținând cont de statutul periculos al relațiilor bilaterale, liderii mondiali și diplomații lor au discutat agenda cu mult timp înainte.
Biden și-a propus să combată „activitățile maligne” ale Rusiei din ultimii câțiva ani. Putin și-a dorit să apară, pe scena mondială, egal cu președintele american - o strategie sovietică, de când Washington și Moscova jucau șah nuclear.
„Nu e vorba de încredere. E vorba de interesul fiecăruia și verificarea acestui interes. Despre asta e vorba… Să vedem ce se va întâmpla”, le-a declarat Biden reporterilor în conferința de presă de după summit.
Nici Casa albă, nici Kremlinul nu sperau să se schimbe ceva major. Rezultatele publice au întâlnit acele așteptări joase. Întâlnirea a generat două rezultate concrete, dar a lăsat deschise multe subiecte care ar putea imploda din nou cât de curând.
„Nu s-a căzut de acord pe prea multe lucruri, nu s-a realizat foarte mult”, conform lui James Nixey, directorul programului Rusia-Eurasia de la Chatham House, un think-tank din Londra. „Acest lucru e potrivit și proporțional cu starea relațiilor bilaterale”.
„Nu vrei ca trenul să deraieze” în relația ruso-americană, a menționat Nixey pentru Europa Liberă, „dar nu vrei mult mai mult de atât pentru că ar presupune un compromis” cu Moscova.
Dmitry Trenin, directorul Centrului Carnegie Moscova, consideră că summitul s-a conformat așteptărilor: „nu o resetare [a relațiilor bilaterale], dar poate confruntarea va fi gestionată mai bine pe viitor”.
Diplomația
Înaintea summitului, analiștii politici au prevăzut că cel mai simplu le va fi lui Biden și Putin să cadă de acord pe subiectul ambasadorilor.
Rusia și SUA și-au expulzat reciproc ambasadorii în ultimii câțiva ani. Administrația Obama a expulzat peste 30 de diplomați în 2016, în urma suspiciunilor că ar fi agenți secreți și că au ajutat Rusia să influențeze alegerile prezidențiale. Moscova a răspuns cu expulzări echivalente.
Administrația Trump a expulzat alți 60 de diplomați în 2018, când Marea Britanie a descoperit că agenții ruși l-au otrăvit pe Sergei Skripal. De atunci, prezența diplomatică a Statelor Unite în Rusia a ajuns extrem de redusă.
Recent, ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoly Antonov, a fost de acord cu sugestia lui Biden conform căreia Putin ar fi „un ucigaș”. Antonov a fost convocat înapoi la Moscova. La scurt timp după, John Sullivan, ambasadorul american, a trebuit să părăsească Moscova. Sursele diplomatice au declarat pentru Europa Liberă că acesta a fost forțat să plece de către Ministerul de Externe.
Întoarcerea celor doi diplomați la posturile lor permite reluarea interacțiunilor formale la nivel diplomatic.
Stabilitatea
În timpul Războiului Rece, Uniunea Sovietică și SUA au construit o schelă întreagă de tratate pentru controlul arsenalului nuclear, încercând să întărească încrederea reciprocă și să evite un război nuclear. Tratatele au fost date la o parte după prăbușirea Uniunii Sovietice - în 2002, administrația Bush s-a retras de la Tratatul Anti-Rachetă din 1972.
De atunci, s-au prăbușit și alte tratate, precum cel din 1987 împotriva forțelor nucleare de rază intermediară. De aceea, experții se temeau că tratatul New START, ultimul astfel de tratat care reglementează acumularea de arsenal nuclear, ar fi abandonat.
La câteva zile de la începerea mandatului său, Biden a căzut de acord cu Rusia să prelungească tratatul cu încă cinci ani.
Kremlinul și Casa Albă au publicat o declarație în timpul summitului, conform căreia prelungirea tratatului New START „arată angajamentul părților față de controlul armelor nucleare”.
Biden și Putin „au demonstrat că, până și în perioade tensionate, sunt capabili să progreseze înspre țelurile noastre comune de a asigura previzibilitatea în sfera strategică, reducând astfel riscul conflictelor armate și amenințarea războiului nuclear”, conform declarației.
Nicio parte nu și-a arătat intenția de a semna un tratat nou. Există în continuare dubii despre Rusia - este posibil ca aceștia să fi dezvoltat, în secret, o nouă rachetă care încalcă tratatele existente, sperând că americanii nu vor afla. Ambele părți își modernizează arsenalul cu arme și sisteme noi.
Nuclear Threat Initiative (Inițiativa Amenințărilor Nucleare), un grup de activism din Washington, spune că acordul de a continua discuțiile este bine-venit. „Declarația clară pe care au dat-o cei doi președinți este că nu poate exista niciun câștigător în urma unui război nuclear, și că un astfel de război nu ar trebui luptat, este o bază importantă pentru reducerea riscurilor nucleare”, conform organizației americane.
Domeniul cibernetic
Casa Albă a anunțat că problema atacurilor cibernetice este o prioritate pentru întâlnirea de la Geneva.
În 2020, guvernul SUA a anunțat o breșă a sistemului său de computere și a dat vina pe serviciile secrete ruse. Attacurile ransomware care au paralizat interesele comerciale americane au fost și ele atribuite hackerilor ruși. Una dintre problemele majore din domeniul cibernetic a fost imitiunea hackerilor ruși din timpul campaniei prezidențiale americane din 2016. Incidentul a rezultat în acuzarea penală a mai multor oficiali ruși.
În cazul căderii rețelei electrice din Ucraina din iernile din 2015 și 2016, au fost suspectați din nou cei de la serviciile secerte ruse.
După summit, Biden le-a spus reporterilor că a deschis discuția hackurilor ruse. „I-am spus [lui Putin] că avem capacități cibernetice semnificative. Și el știe asta. Nu știe exact în ce constau aceste capacități, dar știe că sunt semnificative. Dacă vor încălca normele de bază, vom răspunde. Știe el, cibernetic”, a declarat Biden.
„Țările responsabile trebuie să ia măsuri împotriva criminalilor care desfășoară activități ransomware pe teritoriul lor”, a declarat Biden. Acesta a adăugat că nu va răspunde bine la amenințări.
„M-am uitat la el [n.r. Putin] și l-am întrebat cum s-ar simți dacă hackerii i-ar ataca conductele de petrol. A zis că ar conta”, conform lui Biden.
Liderii au discutat ca infrastructura-cheie să nu fie ținta atacurilor cibernetice. Biden a propus o listă de organizații din 16 sectoare economice care nu ar trebui atacate. Putin a susținut că majoritatea atacurilor cibernetice vin din SUA, Canada și Marea Britanie.
„Vedem de unde vin aceste atacuri. Vedem că aceste atacuri sunt coordonate din spațiul cibernetic american”, a declarat Putin. „Rusia nu e pe lista țărilor din spațiul cibernetic al cărora să provină majoritatea atacurilor cibernetice”.
Nu se știe dacă s-a ajuns la un acord mai detaliat în spatele ușilor închise.
Drepturile omului, opoziția, Navalnîi
Înaintea summitului, voci de pretutindeni i-au cerut liderului de la Washington să îl confrunte pe Putin pe tema opoziției și societății civile din Rusia. Cel mai important nume din acest domeniu este Aleksei Navalnîi, liderul opoziției care a supraviețuit unei tentative de asasinat prinotrăvire - Navalnîi crede că Putin a aranjat otrăvirea. Navalnîi a fost arestat când s-a întors în Rusia, după ce a fost tratat în Germania.
Cu două zile înaintea summitului, Biden a declarat că, în cazul în care Navalnîi ar muri într-o închisoare rusă, „ar fi o tragedie, ar dăuna relațiilor cu restul lumii și cu mine”.
În urma summitului, Biden a menționat că a încercat să discute despre Navalnîi cu Putin: „I-am spus clar Președintelui Putin că vom continua să discutăm depsre drepturile fundamentale ale omului pentru că așa suntem noi. Ăștia suntem noi” ca americani.
Biden a promis că va lupta pentru eliberarea prizonierilor americani din Rusia. Americanii consideră că Paul Whelan și Trevor Reed sunt deținuți cu acuzații false.
Putin nu a cedat pe subiectul Navalnîi. Acesta a sugerat că tratamentul „cetățeanului menționat”, pe care a refuzat să-l numească, este o problemă internă.
Oficialii ruși au sugerat în trecut un schimb de prizonieri. Rușii și i-ar dori înapoi pe Viktor Bout, traficant de arme, și Konstantin Yaroshenko, un pilot care a traficat droguri.
Putin a încercat să prezinte o comparație între situația opoziției din Rusia și mulțimea de susținători ai lui Donald Trump care s-au răzvrătit în fața Capitoliului american pe 6 ianuarie, după care au pătruns în clădire.
Putin a mai distorsionat în trecut politica americană pentru a-și susține argumentele, făcând aluzie la sutele de peroane arestate în SUA care sunt „persecutați pentru opiniile lor politice”.
Biden a respins argumentul lui Putin.
„E una când criminalii trec de un cordon, intră în Capitoliu, ucid un polițist și trebuie trași la răspundere - e alta când oamenii mărșăluiesc, obiectiv, spre Capitoliu și zic că nu sunt lăsați să se exprime liber”, a punctat Biden. „E o comparație ridicolă”.
