Linkuri accesibilitate

Explainer | De ce e crucial pentru ambițiile Beijingului Summitul China-Africa


Președintele chinez Xi Jinping, președintele sud-african Cyril Ramaphosa și președintele senegalez Macky Sall la summitul de cooperare China-Africa din 2018 de la Beijing.
Președintele chinez Xi Jinping, președintele sud-african Cyril Ramaphosa și președintele senegalez Macky Sall la summitul de cooperare China-Africa din 2018 de la Beijing.

Președintele chinez Xi Jinping îi întâmpină săptămâna aceasta la Beijing pe liderii africani, la un summit extrem de important – le va prezenta omologilor înfloritoare industrie a energiei verzi din China. Pe de altă parte, Africa, continent bogat în resurse naturale, încearcă și să stimuleze comerțul cu China, precum și să obțină mai multe proiecte de infrastructură de mare anvergură.

FOCAC– Forumul China-Africa din 4-6 septembrie – va fi cel mai mare eveniment diplomatic de la pandemia de COVID încoace. Participă la el liderii și oficialii de top din toate țările africane, cu excepția Regatului Eswatini (din sudul continentului).

China și-a extins continuu, în ultimii zece ani, relațiile cu țările africane, iar Beijingul a devenit cel mai mare creditor, investitor și partener comercial bilateral al continentului, în parte datorită Inițiativei „Belt and Road”, un proiect uriaș de infrastructură, pilon central al încercării lui Xi de a extinde influența Chinei în străinătate.

Astfel, China a oferit împrumuturi de miliarde de dolari care au contribuit la construirea infrastructurii atât de necesare și la creșterea economică, dar a și stârnit controverse prin faptul că a împovărat țările africane cu datorii uriașe.

„Problema datoriilor continuă să fie o mare problemă”, spune pentru RFE/RL Mandira Bagwandeen, expert în legăturile China-Africa și conferențiar la Stellenbosch University din Africa de Sud.

„O temă importantă a summitului va fi cum va putea China să lucreze cu alte țări și cu organisme multilterale pentru a accepta o reducere a datoriei”.

Încetinirea economica din China, spun analiștii, a făcut ca Beijingul să fie din ce în ce mai reticent în a oferi sumele mari din trecut, preferând să vândă tehnologii avansate și ecologice în care firmele chineze investesc masiv.

China a început, de asemenea, să modifice condițiile împrumuturilor existente către statele africane, rezervând mai mult pentru parcurile solare, fabricile de vehicule electrice și instalațiile WiFi 5G și reducând costurile pentru poduri, porturi și căi ferate.

Nevoia de a găsi mai mulți cumpărători pentru tehnologia verde, precum mașinile electrice și panourile solare, crește, de asemenea, și pe fondul restricțiilor occidentale asupra exporturilor chineze ale acestor produse, despre care Statele Unite și Uniunea Europeană spun sunt fabricate cu subvenții interne din China. Beijingul, afirmă Occientul, le oferă companiilor chineze un avantaj neloial pe piață.

„Tehnologia verde ocupă un loc prioritar pe ordinea de zi atât pentru partea africană, cât și pentru cea chineză”, declară pentru RFE/RL Alex Vines, director de cercetare pentru Africa la Chatham House.

„Furnizarea de energie este esențială pentru traiectoria de dezvoltare a Africii și, prin urmare, investițiile în energiile regenerabile vor fi binevenite.”

Un panou publicitar la Beijing care promovează investițiile chineze în Africa (oct. 2006).
Un panou publicitar la Beijing care promovează investițiile chineze în Africa (oct. 2006).

Ce e pe agenda summitului?

Preocuparea principală a Beijingului la summit este reafirmarea legăturilor politice pe care le-a construit, în timp, în întreaga Africă. China se va concentra pe discuții legate de investiții în agricultură, dezvoltarea industriei sănătății și găsierea unor piețe noi pentru regenerabile.

Însă guvernele africane s-ar putea să fie mai puțin receptive la aceste teme decât au fost în trecut, mai ales pentru că Beijingul trebuie să-și respecte promisiunea făcută la summitul FCOCA din 2021, de a cumpăra de la statele africane bunuri în valoare de 300 de miliarde de dolari.

Liderii africani vor solicita, de asemenea, asigurări cu privire la progresul proiectelor de infrastructură incomplete finanțate de China.

Printre ele, un proiect controversat din Kenya pentru o cale ferată în valoare de 5 miliarde de dolari - construită cu finanțare de la Export-Import Bank of China - care leagă capitala Nairobi de orașul-port Mombasa. O a doua etapă, în care trebuia construită linia de tren până în Uganda nu s-a materializat niciodată, iar ambele țări s-au chinuit să își ramburseze datoriile rezultate.


Președintele kenian, William Ruto, a cerut, în 2023, Chinei un împrumut de 1 miliard de dolari și restructurarea datoriei existente pentru a finaliza alte proiecte de infrastructură blocate, finanțate sub acoperirea BRI. Kenya datorează în prezent Chinei peste 8 miliarde de dolari, iar măsurile luate de guvern pentru a plăti datoria tot mai mare au dus recentla proteste în țară.

China a refuzat până acum să ofere o reducere a datoriei, chiar dacă unele națiuni africane s-au străduit să își ramburseze împrumuturile. Dar, în lumina acestor evenimente, se așteaptă ca liderii africani să facă presiuni asupra Beijingului nu numai pentru mai multe investiții chineze, ci și pentru împrumuturi mai favorabile.

De ce e Africa importantă pentru China

De-a lungul anilor, politica Beijingului în Africa s-a modificat.

Inițial, interesul a fost eliminarea sprijinului politic pentru Taiwan. Apoi, pe măsură ce economia Chinei a început să se dezvolte, la sfârșitul anilor 1990, interesul a trecut către transformarea continentului într-un loc în care pot investi companiile chinezești.

Acesta a fost începutul unui nou val de angajamente, propulsat de BRI în anii 2010. China a trimis în Africa atunci sute de mii de lucrători, care să construiască megaproiecte și să exploteaze resursele naturale vaste ale continentului.

Conform statisticilorFondului Monetar Internațional, în Africa sunt nouă dintre primele 20 de economii cu creștere rapidă din lume din 2024, iar China privește continentul ca pe o piață vitală pentru produsele ei și pentru propria creștere economică.

Însă firmele chineze au avut în vedere și asigurarea accesului la bogățiile minerale rare ale Africii, multe dintre acestea fiind cruciale pentru fabricarea produselor utilizate în tehnologia energiilor regenerabile.

Numai regiunea Moanda din Gabon conține aproape un sfert din rezervele mondiale cunoscute de crom, iar Africa de Sud este responsabilă pentru 37% din producția mondială a acestui metal.

Cele mai multe mine de colbalt, un metal important necesar pentru fabricarea bateriilor regenerabile pentru produse precum mașinile elctrice și smartphone-uri, sunt în Republica Democrată Congo (70% din totalul mondial).

Cursa pentru procurarea acestor resurse strategice importante a adus, de asemenea, competiția geopolitică în Africa,deoarece firmele chineze și americane au încercat să se depășească reciproc pentru a-și asigura acces la metalele rare.

Lucrători într-o mină chineză din Camerun în aprilie 2018.
Lucrători într-o mină chineză din Camerun în aprilie 2018.

Ce lecții le oferă altor regiuni relațiile China-Africa?

În 2016, investițiile chineze în Africa au atins apogeul, iar de atunci, împrumuturile acordate de Beiing guvernelor africane au scăzut simțitor, de la 28,4 miliarde de dolari (2016) la 1,9 miliarde de dolari (2020).

Datele de la Centrul pentru politici de dezvoltare globală al Universității din Boston arată că valoarea împrumuturilor a crescut la 4,2 miliarde de dolari în 2023. Aceasta este formată din doar 13 împrumuturi către opt țări și două bănci regionale.

Potrivit lui Vines, acest lucru arată felul în care „vechiul model al Beijingului de a oferi împrumuturi pentru proiecte mari de infrastructură și industrializare rapidă” și-a pierdut din vigoare pe fondul încetinirii economiei chineze și al dificultăților întâmpinate de unele țări africane în rambursarea împrumuturilor.

Un muncitor în construcții de la compania chineză CGC International face o pauză în timpul construcției unui drum în Niger (februarie 2016).
Un muncitor în construcții de la compania chineză CGC International face o pauză în timpul construcției unui drum în Niger (februarie 2016).

Potrivit lui Vines, acest lucru arată felul în care „vechiul model al Beijingului de a oferi împrumuturi pentru proiecte mari de infrastructură și industrializare rapidă” și-a pierdut din vigoare pe fondul încetinirii economiei chineze și al dificultăților întâmpinate de unele țări africane în rambursarea împrumuturilor.

Însă, deși unele națiuni africane au împrumuturi chineze mari și suferă din cauza unor datorii scăpate de sub control, situația lor nu poate fi în întregime pusă pe seama împrumuturilor de la China, spune Vines.

Țări precum Kenya și Zambia și-au gestionat defectuos datoriile față de toți creditorii, nu numai față de China, în timp ce alte țări africane au reușit să navigheze fără riscuri sau incidente prin acordurile lor cu Beijingul.

În timp ce această dinamică în schimbare reflectă parțial creșterea atenției Chinei cu privire la modul în care acordă împrumuturi, ea arată și un continent african atractiv din punct de vedere politic și economic pentru mai multe puteri externe, care le oferă guvernelor locale mai mult spațiu pentru a-și echilibra relațiile cu parteneri din afara Chinei și a Occidentului, precum Rusia, India, Emiratele Arabe Unite și Turcia.

„Statele africane își diversifică opțiunile într-o lume mai multipolară și încearcă să nu fie catalogate ca fiind pro-chineze sau pro-americane”, declară Vines. „Spre deosebire de acum 20 de ani, acum sunt mult mai multe opțiuni”.


Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

XS
SM
MD
LG