Cel mai recent sondaj de opinie al INSCOP, publicat în decembrie și care măsoară intenția de vot din noiembrie, arată o creștere spectaculoasă a Dianei Șoșoacă, lidera partidului prorus de extremă dreaptă SOS, care l-a depășit până și pe fostul său coechipier din AUR, George Simion. Practic, Șoșoacă se află pe poziția a doua în clasamentul candidaților la alegerile prezidențiale, după premierul Marcel Ciolacu.
Direcția este dată și de alte sondaje publicate din septembrie până acum - Curs - septembrie, Avangarde - octombrie. Inclusiv sondajul INSCOP publicat în noiembrie, pentru luna octombrie, arată trendul crescător al senatoarei.
INSCOP Research a testat două scenarii de vot pentru alegerile prezidențiale de anul viitor, unul care include doar liderii principalelor partide politice, iar altul care îl include și pe Mircea Geoană în calitate de candidat independent.
Sondajul a fost făcut în luna noiembrie și arată cum au evoluat candidații.
În ambele scenarii se observă că Diana Șoșoacă a crescut cu 4,5% față de luna septembrie, fiind cea mai mare ascensiune a unui candidat și singura care depășește scorul propriului partid. Și nu oricum, ci de peste trei ori. O performanță neegalată nici de liderul AUR, George Simion.
Toți ceilalți lideri, începând cu premierul Marcel Ciolacu și terminând cu Nicolae Ciucă și Cătălin Drulă , sunt mult sub scorul partidului.
1. Scenariul care îi ia în calcul doar pe liderii de partide
Diana Șoșoacă se află pe poziția a doua, devansându-i pe liderii AUR și PNL.
- Marcel Ciolacu-27,4%
- Diana Șoșoacă- 19,1%
- George Simion- 18%
- Nicolae Ciucă- 14,1%
- Cătălin Drulă- 7,1 %
- Dacian Cioloș- 6,7 %
2. Scenariul care îl conține pe Mircea Geoană
Diana Șoșoacă este pe poziția a treia, dar tot peste George Simion și Nicolae Ciucă.
- Mircea Geoană-26,2%,
- Marcel Ciolacu- 20,8% (o creștere 1,3% față de septembrie),
- Diana Șoșoacă- 14,4% (crestere de 4,4%),
- George Simion 14%- (scădere de 4,7%),
- Nicolae Ciucă 12,1%- (creștere de 1%)
Diana Șoșoacă are și o notorietate foarte mare, de 93,5%, care o plasează pe poziția a treia la acest capitol, după președintele Klaus Iohannis, 99,2%, și Gabriela Firea, 94%, dar înaintea premierului și a liderului PNL.
Sondaj INCSOP. Vot partide
- PSD 30,2%
- PNL 20,1%
- AUR 19,5%
- USR 11,9%
- SOS 5,2%
Cum a ocupat Șoșoacă nișa ultraradicală
George Simion și Diana Șoșoacă concurează pe același culoar, cel al suveranismului, extremismului de dreapta și populismului, și deocamdată funcționează pe principiul vaselor comunicante: ce câștigă Șoșoacă, pierde Simion.
Iar Șoșoacă a crescut în ultima perioadă pentru că mesajele sale au devenit ultraradicale și mult mai vizibile, profitând de subiecte conjuncturale care s-au viralizat, cum este cel al plăților cash sau al vaccinurilor.
„Nișa radicală e ocupată de AUR și George Simion, nișa ultraradicală e ocupată de Șoșoacă și SOS”Remus Ștefuleac, director INCSOP
„Ascensiunea doamnei Șoșoacă ține de o activitate extrem de vizibilă, de ultraradicalizare a mesajelor, ceea ce determină și o viralizare foarte puternică mai ales pe rețelele sociale. Au fost și o serie de subiecte conjuncturale cu impact puternic asupra unor mase largi de populație, în principal publicul cel mai susceptibil de a cădea victimă populismului deșănțat.”, spune pentru Europa Liberă directorul INCSOP, Remus Ștefuleac, care dă ca exemplu subiectul plăților cash.
„Duceți-vă la toate bancomatele, goliți bancomatele! Să începeți să vă scoateți toți banii din bănci! Este prima lovitură pe care puteți să o dați ocultei mondiale”, declara Diana Șoșoacă.
Senatoarea a folosit din plin angoasele, frustrările și nemulțumirile populației. Nu este, desigur, nicio surpriză ca în perioade de criză și de privațiuni materiale populismul și extremismul să înflorească.
În România, perioada protestelor ca debușeu al emoțiilor negative pare că a apus după marile mitinguri din anii 2017-2018. În prezent oamenii se organizează civic pentru cauze punctuale, măriri de salarii, de regulă, care nu reușesc însă să absoarbă frustrările sociale.
Cele două personaje, Simion și Șoșoacă, prin mesajele radicale pe care le transmit, au coagulat aceste resentimente, ceea ce explică ascensiunea lor.
La umbra naționalismului în floare
Dimensiunea naționalistă a discursului liderilor AUR și SOS este o componentă importantă a discursului acestora. Nu există declarație care să nu apese până la podea această pedală vopsită în tricolor, iar momentele festive, cum a fost Ziua Națională, sunt speculate la maximum.
Pagina de Facebook a Dianei Șoșoacă e plină până la refuz cu zeci de fotografii și filmulețe cu senatoarea drapată în tricolor, transmițând în direct din mijlocul românilor „verzi”.
La fel este și pagina de Facebook a lui George Simion, asezonată și cu mesaje transmise din Parlament sau din străinătate.
Majoritatea poziționărilor celor doi mustesc de anti-europenism și anti-occidentalism.
Acest tip de discurs și-a produs efectele, așa cum se deduce din sondajul INSCOP din noiembrie: 95% declară că se simt mândri că sunt români (față de 83% în 2013), iar 49,7% declară că obișnuiesc să arboreze tricolorul acasă de Ziua Națională (față de 26,3% în 2013).
Mai mult, pentru 64% dintre respondenți a fi român înseamnă să fii creștin ortodox , iar pentru 77,2% o condiție e „să ai o familie cu rădăcini românești”.
Cifrele sondajului arată că mesajele lui George Simion și ale Dianei Șoșoacă au avut priză la public, devenind cultură politică majoritară, dar ele vin și într-un context european care favorizează și amplifică populismele și naționalismele, spune pentru Europa Liberă profesorul universitar Raluca Alexandrescu.
„Creșterea dreptei extremiste se încadrează în tonalitatea generală de la nivel european, e o preferință din ce în ce mai explicită pentru astfel de personaje, o indică Eurobarometrele și alegerile din diferite state”.
Zona extremistă ar putea ajunge la 30%
George Simion sau Diana Șoșoacă au șanse minime să câștige alegerile prezidențiale, chiar dacă acum scorurile lor sunt promițătoare, spune directorul INSCOP Remus Ștefuleac.
În varianta în care Simion se califică pentru un tur doi cu liderul PSD, Marcel Ciolacu, tot nu ar avea câștig de cauză pentru că va avea împotriva sa voturi din zona de centru-dreapta și chiar din rândul absenteiștilor de la primul tur.
Pericolul unui președinte extremist de dreapta poate fi un factor coagulant, așa cum s-a întâmplat și în anul 2000, în finala Ion Iliescu- Vadim Tudor.
Cu totul altfel stă însă treaba la votul pentru partide. Însumate, AUR și SOS fac 25%, scor care ar putea crește.
„Fenomenul în România e mai mare decât de obicei, și da, există și posibilitatea ca această tendință să crească, acum acest bazin are cam 25%, adunând AUR cu SOS. Bazat pe niște studii pe care le-am făcut, potențialul acestei zone s-ar duce până la 30%. Nu știu dacă se va ajunge până acolo, vom vedea după această iarnă, cert este că judecând strict pe fundalul de crize succesive, populismul extrem și mesajele ultraradicale au câștig de cauză”, spune pentru Europa Liberă Remus Ștefuleac.
Dosarul vaccinurilor, cadoul de Crăciun pentru SOS și AUR
O altă zonă speculată intens de liderii AUR și SOS este cea a pandemiei de Covid, repusă pe tapet de așa-numitul „dosar al vaccinurilor” în care au fost puși sub urmărire penală fostul premier liberal Florin Cîțu și doi foști miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu (USR) și Ioana Mihăilă (REPER).
Reluând teoriile conspiraționiste pe care le-au vehiculat intens în timpul pandemiei și cu ajutorul cărora au reușit să intre în atenția opiniei publice, G. Simion și D. Șoșoacă au declanșat o campanie agresivă împotriva vaccinării, aducând acuze dure USR.
„Să vă băgăm pe gât obiectul acela mizerabil cu care ați omorât oameni în plandemie și să vă băgăm în niște saci negri de plastic să vă aruncăm în gropi comune, ca pe niște câini, criminalilor”, li s-a adresat liderilor responsabili de gestionarea vaccinării chiar de la tribuna Parlamentului Diana Șoșoacă.
„Nu trebuie să avem milă față de acești criminali care au pus economia României pe butuci, nu trebuie să avem milă, de acum înainte să ne pedepsim călăii”, a spus și George Simion.
Jocul cu focul și de unde pot veni lebedele negre
Problema e că PSD a preluat acest tip de mesaje încercând să delegitimeze USR, suflând astfel vânt în pânzele celor două partide de extremă dreaptă.
Așa cum a arătat Europa Liberă, poziționarea lui Marcel Ciolacu nu face decât să radicalizeze și mai mult electoratul AUR și SOS, aducându-le noi adepți.
Este o strategie riscantă, pentru că nu știm ce lebede negre pot să apară. Una ar putea fi un „rezultat șoc” obținut la europarlamentare de aceste partide, spune pentru Europa Liberă directorul INSCOP, Remus Ștefuleac.
„Știm că lebedele negre pot să zboare neașteptat, pot fi evenimente în acest an de până la alegeri care ne pot pune într-o situație riscantă de creșteri artificiale a unor astfel de segmente.
Să ne gândim, de exemplu, la un rezultat șoc la alegerile europene, aceasta poate fi o lebădă neagră și nu știm ce ar putea urma. Când cele două partide sunt deja acum la 25% împreună, începe să fie îngrijorător și o joacă cu focul s-ar putea să coste prea mult”, declară Remus Ștefuleac.
Dreapta, busc interesată de europene
Alegerile europene din iunie anul viitor vor fi primul mare test electoral dat de partidele de extremă dreaptă din România și ele vor da semnalul pentru celelalte rânduri de alegeri.
Ultimul Eurobarometru arată că românii au interes neobișnuit pentru alegerile europene- 75% spun că vor participa cu siguranță, față de 68% media europeană. În urmă cu cinci ani, procentul era de 55%
Este al cincilea procent din UE, după Danemarca (86%), Olanda (82%), Suedia (80%) şi Polonia (76%) şi la egalitate cu Grecia (75%).
De unde acest apetit? Răspunsul îl dă tot Eurobarometrul: votul de drepta care a sărit la 36%. Este o creștere semnificativă de 8 % față de primăvara aceasta.
Sunt aceștia votanții obișnuiți de dreapta din România sau sunt oare cei de extremă dreaptă? Greu de răspuns, dar cifrele sunt în concordanță cu ascensiunea AUR și SOS.
Lebăda neagră de care vorbea Remus Ștefuleac începe să se profileze la orizon.
