Judecătoarea Amalia Andone Bontaș de la Tribunalul București și-a motivat luna trecută decizia de a nu accepta judecarea dosarului penal în care Liviu Dragnea era acuzat de fapte de corupție în vizita acestuia din ianuarie 2017 în Statele Unite.
Europa Liberă a studiat decizia de motivare a Tribunalului București, care a decis că ancheta penală a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) nu a fost realizată cu respectarea legislației autohtone. În cele din urmă, Tribunalul București a cerut DNA eliminarea unor probe și refacerea dosarului fără probele FBI.
Pe scurt, magistrata consideră că FBI (Federal Bureau of Investigation / Biroul Federal de Investigații) este un serviciu de informații care nu poate strânge probe pentru anchetele penale din România.
În plus, magistratul consideră că Liviu Dragnea a fost prezent în Statele Unite doar ca președinte al Camerei Deputaților, deși era și șef al PSD, la evenimentul dedicat inaugurării mandatului lui Donald Trump la Casa Albă.
Hotărârea instanței nu este definitivă, DNA a contestat această decizie la Curtea de Apel București. Judecătorii de aici au programat în luna octombrie primul termen al apelului.
Cronologia vizitei
În ianuarie 2017, fostul președinte al PSD a participat la petrecerea de învestitură a lui Donald Trump, după ce acesta câștigase alegerile prezidențiale din noiembrie 2016.
La evenimentul din SUA, Dragnea ar fi promis, conform procurorilor, contracte în România și numiri în funcții publice pentru cei care l-au ajutat să ajungă la petrecerea lui Donald Trump.
Printre aceștia erau omul de afaceri român Cristi Burci, dar și Elliott Broidy, cel care deținea compania Circinius Defence LLC prin fondul de investiții Broidy Capital Management. Broidy era unul dintre cei care strângeau fonduri și vicepreședinte al Comitetului de Inaugurare al președintelui SUA Donald Trump.
Autoritățile americane au fost sesizate în privința unor posibile fapte de corupție produse în timpul vizitei lui Liviu Dragnea în 2017, așa cum reiese din rechizitoriul DNA. Conform legislației americane, ancheta a fost condusă de FBI, agenție care colectează probe pentru a le oferi unui procuror, conform legislației din SUA.
Pe 17 mai 2021, Liviu Dragnea era trimis în judecată de DNA. Acesta, aflat la închisoare la acel moment în urma unei alte condamnări, era acuzat de trafic de influență și de folosire a influenței. Pe lângă fostul lider PSD, în dosar mai erau trimiți în judecată și alte persoane, printre care și omul de afaceri Cristi Burci.
În declarațiile date procurorilor, Liviu Dragnea a susținut că ancheta DNA este una politică și că se consideră nevinovat, așa cum reiese din rechizitoriul cauzei. Și avocata președintelui PSD, Flavia Teodosiu, a declarat la acel moment că dosarul este unul politic, iar „Liviu Dragnea este nevinovat”.
Dosarul ajungea atunci, mai 2021, în camera preliminară a Tribunalului București, acolo unde un judecător analizează dacă ancheta penală din cazul respectiv poate continua spre judecată sau investigațiile procurorilor trebuie completate sau refăcute.
În octombrie 2022, Tribunalul București a decis că ancheta nu a fost desfășurată corect de DNA. Judecătoarea de caz cerea eliminarea unor probe.
În aprilie 2023, dosarul penal a fost întors la DNA de judecătoarea de caz, care a considerat că acuzațiile împotriva lui Liviu Dragnaea nu se mai pot susține fără probele eliminate anterior.
În mai 2023, Tribunalul București a emis motivarea prin care sunt explicate deciziile judecătoarei de caz, Amalia Andone Bontaș.
Cum a apărut ideea că FBI-ul e ca SRI-ul
În timpul procesului, avocații inculpaților au cerut eliminarea tuturor probelor adunate de FBI (Biroul Federal de Investigații) pe motiv că instituția americană este echivalentul Serviciului Român de Informații (SRI).
Cum în legislația din România, SRI nu are voie să strângă probe într-un proces penal, avocații lui Liviu Dragnea și Cristi Burci au susținut că o parte din probele din dosar sunt ilegale.
Motivul? Pentru că „emană de la o persoană care nu are autoritate din punctul de vedere al organului de urmărire penală, respectiv nu are calitatea necesară, fiind un agent FBI, similarul SRI-ului. Pe cale de consecință, în opinia apărării, înscrisurile înaintate nu pot constitui probe și nu pot fi utilizate ca atare în prezenta cauză”, se arată în motivare.
Procurorii DNA au susținut, conform datelor de la dosar, că între România și Statele Unite, ca și între multe alte țări, sunt acorduri de cooperare judiciară, în baza cărora probele strânse de autoritățile judiciare dintr-o țară sunt recunoscute în cealaltă țară.
De asemenea, DNA a concluzionat că nu i se poate cere guvernului Statelor Unite să-și organizeze instituțiile judiciare după modelul românesc.
Judecătoarea Amalia Andone Bontaș a decis să accepte solicitările avocaților lui Liviu Dragnea și a celorlalți inculpați și a cerut eliminarea probelor colectate de FBI.
O precizare importantă: analiza procesului la camera preliminară a unei instanțe este o fază nepublică și procurorii și avocații nu pot face declarații legate de cele discutate în fața judecătorului.
Judecătorul nu a crezut că Dragnea conducea guvernul pentru că era „doar” un președinte al Camerei Deputaților
Din motivarea magistratului mai rezultă că acesta pune la îndoială capacitatea lui Liviu Dragnea, președinte al PSD la data faptelor, de a interveni pe lângă ministrul de Externe de atunci, Theodor Meleșcanu, pentru a-i numi un apropiat într-o funcție de consul.
Este vorba de numirea lui Gheorghe Dimitrescu, fost consul al României la New York. Acesta dorea să revină pe poziția de consul în Statele Unite.
Conform anchetei DNA, Dragnea i-a promis lui Dimitrescu numirea în postul de consul dacă îl va ajuta să ajungă la petrecerea de învestitură a lui Donald Trump.
Magistratul a considerat că Liviu Dragnea, din poziția de șef al Camerei Deputaților, nu putea să-l determine pe ministrul de Externe să numească un consul.
„Având în vedere raporturile dintre Parlament și Guvern - reglementate constituțional și atribuțiile președintelui Camerei Deputaților – stabilite prin Regulamentul Camerei Deputaților, nici nu se poate susține că, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, inculpatul ar fi avut posibilitatea să exercite vreo influență reală asupra ministrului afacerilor de externe, ca acesta să îndeplinească un act contrar îndatoririlor de serviciu”, susține judecătoarea de la Tribunalul București.
Practic, magistrul a considerat că Liviu Dragnea era prezent la petrecerea din SUA în calitate de șef al Camerei Deputaților și nu cea de președinte al Partidului Social Democrat (PSD).
Dragnea era președintele Camerei Deputaților în fața lui Trump, nu și șeful PSD
Din prima poziție nu putea influența deciziile guvernului, a decis judecătoarea Amalia Andone Bontaș. Argumentul, invitația la petrecerea de investitură a mandatului lui Donald Trump a fost făcută pentru Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților.
În ianuarie 2017, când Dragnea a ajuns să dea mâna și să se fotografieze cu Donald Trump la petrecerea de inaugurare, acesta ocupa două funcții: el era președintele Camerei Deputaților, dar și președintele PSD, partidul de guvernământ de la acel moment.
Procurorii DNA au considerat că, în baza celor două funcții ar fi fost comise fapte de corupție precum traficul de influență, pentru că în calitate de președinte PSD acesta se implica în deciziile guvernului.
Tribunalul București a considerat, conform motivării, că Dragnea a fost la petrecerea lui Donald Trump doar în calitate de președinte al camerei inferioare a Parlamentului.
„Faptul că Dragnea a participat la ceremonia de învestire a fostului președintelui SUA, Donald Trump, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, invitația fiind adresată în calitate de președinte al Camerei Deputaților, nu conduce la concluzia că infracțiunea de trafic de influență dedusă judecății ar avea legătură directă cu atribuțiile de serviciu”, a scris judecătoarea de caz în motivare.
„Asta întrucât presupusa influență reală alegată în rechizitoriu ca fiind invocată de inculpat nu are legătură cu atribuțiile acestuia de președinte al Camerei Deputaților, ci cu faptul că avea calitatea de președinte al Partidului Social Democrat”, se mai arată în documentul instanței.
Audierile FBI care au fost ignorate
FBI a transmis autorităților române audierea a trei martori, printre care și membrii familiei Burci, prin comisie rogatorie. Judecătoarea a decis excluderea acestor probe.
„Neexistând un act prin care autoritățile judiciare române să fi mandatat autoritățile judiciare americane să audieze în calitate de martori pe numiții Erika Hilliard, Cristian Burci, Carlo Robert Burci (fiul lui Cristian Burci), conform art. 1, punctul 2, litera a) din Tratatul dintre România și Statele Unite ale Americii privind asistența judiciară în materie penală, coroborat cu împrejurarea că procurorul a folosit respectivele înscrisuri ca declarații de martori în susținerea acuzației atrage excluderea din materialul probator a înscrisurilor cuprinzând audierea de către FBI a sus-numiților”, se mai arată în motivarea Tribunalului București.
Acuzațiile DNA
În mai 2021, fostul lider PSD Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de DNA în dosarul finanțării și organizării vizitei sale în SUA, din 2017, fiind acuzat de trafic de influență și de folosire a influenței sau autorității în scopul obținerii de foloase necuvenite.
Liviu Dragnea și-ar fi traficat influența pe lângă premierul Sorin Grindeanu și reprezentanți ai Ministerului Apărării și Ministerului de Interne, astfel încât compania Circinius Defence LLC să obțină contracte cu Armata României pentru „sistemul C4I cu capabilități de integrare ISTAR” și pentru un Centru de Analiză a Informațiilor din Surse Deschise (Open-Source intelligence – OSINT) pentru MApN și MAI.
Compania Circinius Defence LLC este controlată, prin fondul de investiții Broidy Capital Management, de Elliott Broidy, unul dintre fundraiserii și vicepreședinții Comitetului de Inaugurare al președintelui SUA Donald Trump.
În același dosar a fost trimis în judecată Gheorghe Dimitrescu, la data faptei consilier parlamentar al lui Florin Iordache, pe vremea când acesta era deputat PSD, dar și fost consul al României la Bonn, pentru cumpărare de influență.
Au mai fost trimiși în judecată trei oameni de afaceri - Cristian Burci (patronul ziarului „Adevărul”), Carlo Robert Burci (fiul lui Cristian Burci) și Dan Valentin Belcea, acuzați de cumpărare de influență sau complicitate la cumpărare de influență.
Proces amânat 700 de zile
Deși, Codul de procedură penală spune că judecata în procedură de Cameră preliminară nu poate depăși 60 de zile, dosarul a stat 700 de zile la Camera preliminară. Depășirea limitei de 60 de zile pentru analizarea probelor dintr-o anchetă penală este un procedeu obișnuit de instanțele din România.
Conform raportului CSM din 2021, aceste întârzieri sunt motivate de lipsa de personal din instanțe și de complexitatea unor dosare penale în care avocații au multe solicitări.
În dosarul vizitei în SUA a lui Dragnea s-au abținut patru judecători, respectiv: Mihaela Lavinia Cîrciumaru, fost judecător din Constanța, Marius Iulian Joița, Violeta Elena Georgescu Ashemimry și Cătălina Cruceru.
