Pe 3 decembrie 2023, președinta Federației Române de Gimnastică, Carmencita Constantin, spunea într-un reportaj al Europei Libere despre calificarea echipei feminine la Jocurile Olimpice de la Paris, din 2024, că instituția nu mai are bani pentru pregătirea sportivelor.
Președinta Federației preciza atunci că instituția avea conturile goale, bugetul pentru anul olimpic 2024 nu era cunoscut (nu este nici acum știut), iar suma necesară până la Olimpiada de la Paris este de aproximativ două milioane de euro.
A urmat un întreg iureș: multe redacții au realizat la rândul lor reportaje, iar premierul Marcel Ciolacu a promis sprijin financiar pentru echipa de gimnastică, după ce a discutat cu președinta Agenției Naționale pentru Sport (ANS), Elisabeta Lipă, și cu președintele Comitetului Olimpic Sportiv Român (COSR), Mihai Covaliu.
„Este de neconceput tratamentul la care este supusă această echipă care a făcut istorie în sportul mondial”, spunea prim-ministrul Marcel Ciolacu, pe 8 decembrie, în deschiderea ședinței de guvern, la finalul unei săptămâni în care părți din reportajul Europei Libere fuseseră redistribuite de zeci de ori în presa centrală și locală.
Ajutor de la companii care nu au avut legătură cu gimnastica și sprijin în plus de la firme partenere
La aproape o lună de la publicarea reportajului de către Europa Liberă, președinta Federației Române de Gimnastică (FRG), Carmencita Constantin, spune că reacțiile au fost pozitive.
În reportaj, șefa FRG făcea apel la companii să doneze, așa cum permite legislația, 20 la sută din profitul realizat în anul în curs Federației de Gimnastică pentru susținerea sportivelor care se pregătesc pentru olimpiadă atât în țară, cât și în străinătate.
Deocamdată, nu se știe câte companii au ales să ajute Federația în acest fel pentru că declarațiile depuse la Fisc se contorizează după primele zile ale începutului de an, însă unii manageri ai companiilor donatoare au anunțat gestul la Federație.
„Sunt companii care nu ne cunoșteau, unele au stat de vorbă cu noi și au accesat mecanismul prin care pot dona către noi 20 la sută din profit”, povestește președinta Federației de Gimnastică.
În același timp, Comitetul Olimpic Sportiv Român (COSR), cu ajutorul unui sponsor mare și cu munca celor de la Izvorani, va începe pe 4, 5 ianuarie reparația gropilor cu bureți de la Izvorani, în sala de gimnastică din Complexul Olimpic Sydney 2000, continuă Carmencita Constantin.
Gropile cu bureți sunt necesare la exersarea săriturilor, iar sub ele, au plase elastice.
În ultimele săptămâni, în complexul de la Izvorani, locul unde se pregătește o parte din echipa olimpică de gimnastică, s-a văruit, s-au montat aparate de aer condiționat, iar Mariana Bitang (fosta antrenoare a lotului olimpic de gimnastică al României), prin Fundația Casa Campionilor, a adus un fast track. Fast track – ul este un fel de sol lung de antrenament pe care sportivele pot exersa mai ales elemente acrobatice dificile.
În plus, mai spune președinta Federației Române de Gimnastică, „din discuțiile cu președintele COSR, Mihai Covaliu, am înțeles că mai există un sponsor care vrea să ne ajute și m-a întrebat: «Ce vreți, bani sau aparate de gimnastică?» Și am răspuns: «Vrem bani pentru aparate!»”, completează șefa Federației.
Carmencita Constantin spune că, astfel, poate plăti la companiile producătoare de aparate un avans care i-ar da garanția că, la un moment dat, vor ajunge și în sala de la Izvorani, aparatele necesare noi, aparate de tipul celor pe care vor concura gimnastele românce la Olimpiada de la Paris. Astfel de aparate nu se află pe stoc, mai spune președinta FRG.
Aparate de acest tip există în România la sala Clubului Dinamo București, dar sala de aici este folosită deja de unele gimnaste din lotul olimpic și de sportivii clubului. Președinta Federației de Gimnastică spune că a aduce toată echipa olimpică la Dinamo pentru a face cele două antrenamente zilnice ar afecta activitatea celor care practică gimnastica în acest loc.
Reportajul Europei Libere și reacțiile publice au fost o ocazie pentru Carmencita Constantin să-i trimită premierului Marcel Ciolacu o scrisoare, după ce prim-ministrul a promis sprijin financiar pentru echipa de gimnastică feminică calificată în octombrie 2023, după 12 ani de pauză, la olimpiadă.
„I-am mulțumit și i-am spus de ce infrastructură mai este nevoie la cluburi și în sălile mari”, completează președinta Federației.
Cum și cu cât este finanțată Federația Română de Gimnastică
Președinta FRG susține că necesarul anual al instituției, pentru cele 7 discipline este de 17 milioane de lei, adică peste 3, 4 milioane de euro. Cele 7 discipline sunt gimnastică artistică feminină, gimnastică artistică masculină, gimnastică aerobică, gimnastică acrobatică, trampoline, gimnastica pentru toți și parkour.
Carmencita Constantin spune că niciodată Federația nu a primit de la stat, mai mult de o treime din această sumă. În completare, Federația a apelat la sponsori.
De la stat, Federația primește bani prin Agenția Națională pentru Sport (după ce Ministerul Sportului s-a desființat în 2023) și Comitetul Olimpic Sportiv Român (COSR).
Mai ales în anii preolimpici și olimpici, cum a fost 2023 și este 2024, sumele importante vin de la COSR.
Antrenori cu care Europa Liberă a vorbit, dar care au dorit să rămână anonimi, au declarat pentru Europa Liberă că în Occident, mediul privat, inclusiv părinții susțin grosul activității sportive, inclusiv a celei de performanță.
În România, Federația le asigură gimnaștilor tot ceea ce au nevoie – pregătire, infrastructură, școală, cazare, masă, medicamente, tratamente de recuperare și ținute de antrenament și competiții.
Pregătirea gimnaștilor în România și în străinătate costă lunar, aproximativ 200.000 de euro.
Președinta ANS, Elisabeta Lipă, a declarat pentru Europa Liberă, pe 27 decembrie, că prioritate la finanțare în anul 2024 vor avea „sportivii calificați la olimpiadă care sunt în buza medaliei”. Iar Elisabeta Lipă dă exemplul gimnastei Sabrina Maneca Voinea, membră a lotului olimpic, care la Campionatul Mondial din Belgia, din octombrie 2023, a ocupat locul 4 în finala la sol.
Șefa Agenției Naționale pentru Sport spune că Federația de Gimnastică a primit în anul 2023 al treilea buget ca mărime, dintre toate federațiile. În același timp, completează Elisabeta Lipă, FRG a dat bani înapoi Fundației Casa Campionilor pentru că nu a cheltuit întreaga sumă primită de la aceasta.
Președinta Federației de Gimnastică, Carmencita Constantin, admite că a returnat în acest an unele sume primite și necheltuite Fundației Casa Campionilor pentru că „noi lucrăm cu ei pe bază de ceriri și plăți. Noi am făcut niște achiziții, am negociat prețurile și am returnat ce nu am cheltuit pentru că nereturnarea e ilegală”, mai spune președinta Federației Române de Gimnastică.
Cât privește banii primiți de la Agenția Națională pentru Sport în 2023, ei s-au terminat în august, adaugă Carmencita Constantin.
Fundația Casa Campionilor este o organizație care s-a înființat în 2006 și prin care se desfășoară programul de formare a unor noi gimnaste de performanță „Țară, țară, vrem campioane”. Fundația este condusă de Mariana Bitang și finanțează pregătirea mai multor gimnaste din lotul olimpic, cu sprijinul sponsorului OMV Petrom.
Pe 7 decembrie, la patru zile de la apelul la donații al președintei Federației de Gimnastică, de la Europa Liberă, instituția a anunțat un nou ajutor financiar din partea Casei Campionilor.
„Federaţia Română de Gimnastică mulţumeşte doamnei Mariana Bitang şi OMV Petrom pentru sprijinul acordat în continuarea fără sincope a pregătirii pentru anul competiţional 2024, care va avea ca eveniment principal, Jocurile Olimpice de la Paris. Sumele primite vor fi folosite pentru cazare, masă, refacere (recuperare), susţinătoare de efort şi medicaţie, echipament şi investigaţii medicale pentru gimnastele aflate în cantonament în loturile de la Deva, Bucureşti şi Constanţa” era mesajul FRG.
Lotul olimpic de gimnastică feminină este compus din Ana Bărbosu, Maria Ceplinschi, Lilia Cosman, Ioana Danciu, Amalia Ghigoarţă, Ella Oprea Creţu, Andreea Preda, Laura Jurca (antrenori Patrick Kienes, Corina Moroşan, Florin Cotuţiu, Daymon Jones), Sabrina Maneca Voinea, Amalia Puflea (antrenori Camelia Voinea, Cristian Moldovan şi Lăcrămioara Moldovan), Alexia Vânoagă, Miruna Botez, Alexandra Florea, Teodora Stoian şi Bianca Vişovan (antrenori Carmen Traicu, Ciprian Creţu).
La Olimpiada de la Paris, Federația de Gimnastică și-a propus calificarea echipei feminine în finală, adică în top 8, dar și calificarea măcar a unei gimnaste în finala la individual compus și calificarea în finale la cel puțin două aparate a cât mai multor sportive.
Elisabeta Lipă spune că, în calitate de fost mare sportiv de performanță (a obținut medalii la 11 campionate mondiale și nu mai puțin de 6 olimpiade și a fost desemnată cea mai bună canotoare a secolului 20), este sceptică în privința rezultatelor pe care echipa României de gimnastică le-ar putea obține la Olimpiada de la Paris. „Mi-e foarte greu să cred că o echipă de pe locul 10 (locul de pe care s-a calificat România la Olimpiadă) poate recupera 13 puncte să se bată cu SUA pentru o medalie”, spune președinta ANS.
