Recomandarea pentru astăzi e recitalul Gerhard Oppitz, la Ateneul Român și invitația de a vizita expoziția de artă contemporană din Festival, de la Biblioteca Națională, inspirată de 6 capodopere enesciene.
Simfonicul de la Sala Palatului, de la ora 20.00 cu Fabio Luisi include și concertul 1 op.6 în Re Major de Niccolo Paganini, în interpretarea violonistului Serghei Krîlov, violonist italian de origine rusă, elev al lui Salvatore Accardo, specialistul de necontestat în muzica pentru vioară a lui Paganini.
Recital: Gerhard Oppitz / Beethoven Sonata nr.17 în re minor op.31 nr.2 / Enescu Suita a II-a op.10 / Schubert Sonata nr.31 în Si b Major D 960 / recitaluri și concerte camerale / Ateneul Român, 17.00.
Programul recitalului de astăzi al pianistului german ar fi o recomandare în sine, unul clasic cu o celebră sonată beethoveniană, Nr.17 op.31 nr.2 în re minor, supranumită ”Der Sturm” (Furtuna) și marea sonată schubertiană Nr.31 D 960, scrisă în chiar anul morții sale. Alături de aceste două capodopere absolute ale repertoriului pianistic romantic, Gerhard Oppitz va aduce publicului român și Suita a II-a op 10 enesciană, o minunată fuziune între neoromantism, impresionism și folclor românesc, cea mai cunoscută partitură enesciană pentru pian, cu cele 4 părți: Toccata, Sarabande, Pavane și Bourré, scrise între 1901 – 1903. Dacă ”Furtuna” e una dintre cele mai frumoase și cântate sonate beethoveniene din ciclul celor 3 cu număr de opus 31, sonata nr.31 de Schubert, acest Si b Major este o adevărată temă de meditație a spiritului uman în fața morții.
Gerhard Oppitz, pianist german care s-a bucurat de îndrumările marelui Wilhelm Kempff, este un interpret analitic, cu studii în științe și matematică. La vârsta de 24 de ani a câștigat concursul Artur Rubinstein în Israel, impresionându-l pe marele pianist, președinte al juriului. În 1981 a devenit cel mai tînăr profesor al Hochschule für Musik und Theater München, instituție unde predă și astăzi. Un specialist în muzica germană, în Beethoven, Brahms și Schumann, un îndrăgostit de Liszt și Schubert, Oppitz este recunoscut și pentru interpretările repertoriului modern, cu deosebire în Bartók, Messiaen, Webern, Șostakovici și Alban Berg. Pianist de concert și recitalist, interpretul german face regulat turnee de concerte în Europa, Statele Unite și Japonia, înregistrările sale, impresionante ca număr, conțin concerte, lucrări pentru pian solo dar și multă muzică de camera – în 2018 a înregistrat o remarcabilă integrală Schubert în 12 volume la casa de discuri Haenssler Classic.
Despre interpretare, Gerhard Oppitz, un muzician pasionat de pilotaj și supranumit ”maestrul tăcut din Munchen” spune că e o construcție interioară, în care muzicianul trebuie să uzeze de tot ce dispune ca experiență pofesională și umană și că e de greu de crezut că un interpret poate educa publicul, bazele unei educației muzicale fiind mai ales apanajul familiei, de la cele mai fragede vârste. Va fi o plăcere să-l vedem pe scena Ateneului, cu siguranță un recital memorabil, unul dintre puținele astfel de ”solo recital” din ediția de anul acesta a Festivalului Enescu.
Iată-l aici într-o înregistrare video mai veche cu Fantezia și Fuga cromatică BWV 903 de J.S.Bach, live Herkulesaal, Munchen, 1985.
Ca post-scriptum și complement la spectacolul muzicii în festival, mergeți să vedeți la Biblioteca Națională, în sălile Papirus, Pergament și Scriptorium expoziția vernisată ieri cu lucrări selectate în Concursul Național de Artă „Imaginile lui Enescu”. Este vorba de viziunea unor artiști contemporani asupra a 6 creații enesciene: Impresii din copilărie, Sonata pentru vioară și pian ”în caracter popular românesc”, Uvertura ”Vox Maris”, Suita nr. 3 pentru orchestră – „Săteasca”, Suita nr. 2 pentru pian, Suita nr. 3 pentru pian- “Pieces impromptues Op.18” și „Șapte cântece pe versuri de Clément Marot”. Proiectul este susținut de Expo Arte și implementat cu sprijinul proiectului cultural ”Contemporanii”.
Facebook Forum