Aga Khan IV, liderul spiritual al musulmanilor șiiți ismailiți din lume, a murit la vârsta de 88 de ani, a anunțat fundația sa. El s-a stins din viață în Portugalia pe 4 februarie, înconjurat de familia sa, conform aceluiași comunicat.
Bogatul filantrop era cunoscut pentru că a jonglat cu problemele religioase, cu interesele sale de afaceri și cu proiectele de dezvoltare internațională de care au beneficiat atât ismailiții, cât și oameni din cele mai sărace regiuni ale lumii, din Asia și Africa.
Născut cu titlu de prinț cu numele de Karim al-Husayn Shah, la Geneva, pe 13 decembrie 1936, Aga Khan - care este un titlu - i-a succedat bunicului său la vârsta de 21 de ani ca al 49-lea imam al ismailiților, o comunitate multietnică care este împrăștiată în mai multe țări din Africa, Asia, Europa și America de Nord.
În lume sunt cel puțin 2,5 milioane de ismailiți, unele estimări ajungând până la 15 milioane.
Cea mai mare comunitate de ismailiți se află în regiunea Gorno-Badakhshan din Tadjikistan.
Aga Khan era student la istorie la Universitatea Harvard la momentul succesiunii sale, despre care a spus că i-a schimbat viața peste noapte, și care a venit cu „responsabilități serioase față de milioane de alte ființe umane”.
El a fondat Rețeaua de Dezvoltare Aga Khan (AKDN) – unul dintre cele mai mari proiecte private de dezvoltare din lume – care a investit în multe domenii, inclusiv în educație, sănătate, dezvoltare rurală și microfinanțare, precum și în inițiative culturale.
Proiectele – implementate în parteneriat cu guverne, organizații și comunități – au oferit oportunități de angajare și susținere economică, precum și o mai bună educație și îngrijire medicală pentru cei foarte săraci.
În interviurile și discursurile sale publicate în presă, Aga Khan a spus că unul din „obiectivele continue” ale proiectelor sale a fost încercarea de a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor și de a contribui la eliminarea sărăciei.
Liderul musulman, care s-a străduit să prezinte islamul ca moderat și să promoveze toleranța religioasă, a spus că asistarea celor săraci prin oferirea de oportunități economice va ajuta la prevenirea extremismului.
Aga Khan a spus că, în unele dintre cele mai sărace regiuni ale lumii, violența și terorismul „vin din sărăcie” și că „schimbarea elementelor de bază ale calității vieții și înlocuirea disperării cu speranță” ar ajuta la oprirea situațiilor care pot „deveni explozive”.
Adeseori le-a cerut adepților săi și liderilor lor să nu-i ajute exclusiv pe ismailiți, ci pe oricine are nevoie.
Comunitatea sa de ismailiți și multe dintre proiectele și proprietățile sale filantropice se confruntă cu provocări dificile în regiunile volatile din întreaga lume.
Cel mai recent, guvernul tadjik și-a însușit câteva proprietăți ale Rețelei de Dezvoltare Aga Khan (AKDN) – printre care un hotel, o școală privată și un parc urban – din regiunea agitată Gorno-Badahșan.
Provincia autonomă găzduiește aproximativ 250.000 de oameni, dintre care majoritatea se identifică ca ismailiți.
AKDN a investit în multe proiecte de afaceri, de dezvoltare și caritabile în Gorno-Badahșan și în alte părți ale Tadjikistanului de mai bine de trei decenii.
Bogății materiale
Împreună cu titlul ereditar de Aga Khan, el a moștenit și o avere vastă.
Averea netă a lui Aga Khan a fost estimată între 800 de milioane și câteva miliarde de dolari.
În 2009, Forbes l-a plasat pe Aga Khan printre cei mai bogați 15 membri ai familiilor regale din lume și a raportat că, fiind un pasionat de curse de cai, deținea „900 de pursânge la herghelii din Irlanda și Franța”.
De asemenea, deținea o participație „la Goffs, una dintre cele mai mari case de licitații de cai din Marea Britanie, precum și casa de licitații de cai franceză Arqana”.
Aga Khan a fost cunoscut și pentru pasiunea sa pentru călătorii. El a fost proprietarul unor reședințe opulente, un iaht de milioane de dolari și avioane, deși a negat că ar duce un stil de viață luxos.
Unii dintre oponenții săi l-au acuzat că nu este un musulman autentic tocmai din cauza stilului său de viață.
Faimos pentru legăturile sale de rang înalt, Aga Khan a fost adesea fotografiat cu lideri mondiali, președinți și membri ai familiilor regale.
Viața privată a lui Aga Khan – inclusiv cele două căsătorii și divorțuri ale sale – au făcut adesea deliciul presei occidentale.
Prima căsătorie a lui Aga Khan a fost cu britanica Sarah Croker Poole, care s-a convertit la islam și și-a schimbat numele în Salimah Aga Khan și și-a asumat un titlu aristocratic de begum la căsătorie.
Cuplul, care a avut trei copii, a divorțat după 26 de ani de căsătorie în 1995.
Aga Khan s-a căsătorit apoi, în 1998, cu germanca Gabriele Homey și a devenit din nou tată la vârsta de 64 de ani, în anul 2000.
Imamul și cea de-a doua soție a lui – cunoscută și sub numele de Begum Inaara Aga Khan – s-au separat în 2004. Cuplul a divorțat oficial abia în 2014, după o lungă luptă bătălie juridică.
Bogăția imensă a lui Aga Khan provine parțial din donațiile (zeciuială) făcute de membrii înstăriți din comunitatea Ismaili.
Succesorul său, ca următor lider spiritual al ismailiților, a fost desemnat în testamentul său, care a fost citit în prezența familiei sale și a liderilor religioși înainte ca numele să fie anunțat public.
Miercuri seară, Prințul Rahim al-Hussaini Aga Khan al V-lea a fost desemnat cel de-al 50-lea imam ereditar al musulmanilor șiiți ismailiți.
El a fost desemnat de Mawlana Shah Karim în conformitate cu tradiția și practica istorică a musulmanilor șiiți Imami Ismaili și practica nass.
Anunțul a fost făcut în prezența familiei imamului și a liderilor Jamati, la Lisabona, pe 5 februarie 2025, după citirea testamentului lui Mawlana Shah Karim.
