Lucrările au început „cu defrișarea pădurii și vor continua astfel încât construcția drumurilor și instalarea gardului să poată începe tot în martie”, a precizat Garda de Frontieră finlandeză într-un comunicat citat de AFP.
Se estimează că gardul va costa aproximativ 597 de milioane de dolari și că instalarea lui va dura câțiva ani. Construcția este concepută pentru a opri intrările ilegale pe scară largă de pe teritoriul rusesc.
În total, Finlanda intenționează să împrejmuiască 200 de kilometri din cei 1.300 de kilometri ai frontierei sale cu Rusia.
Proiectul pilot de trei kilometri - de la punctul de trecere a frontierei din sud-estul țării, în Imatra - ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul lunii iunie.
Construcția a încă 70 de kilometri, în principal în sud-estul Finlandei, va avea loc între 2023 și 2025. Gardul va avea o înălțime de peste trei metri, va fi prevăzut cu sârmă ghimpată în partea superioară și va avea zone deosebit de sensibile, echipate cu camere de vedere pe timp de noapte, lumini și difuzoare.
În prezent, frontierele Finlandei sunt asigurate în principal de garduri ușoare din lemn, concepute în principal pentru a împiedica animalele să se rătăcească în țara vecină.
De teamă că Moscova ar putea folosi migranții pentru a exercita presiuni politice asupra sa, Finlanda a adoptat în iulie noi amendamente la Legea privind paza frontierelor. Aceste amendamente permit inclusiv ridicarea unor garduri mai solide.
Deși frontiera dintre Finlanda și Rusia „a funcționat bine” în trecut, generalul de brigadă Jari Tolppanen a declarat pentru AFP, în noiembrie, că războiul din Ucraina a schimbat „fundamental” situația de securitate.
El a declarat că gardul de frontieră este „indispensabil” pentru a opri intrările ilegale pe scară largă de pe teritoriul rusesc.
Finlanda a înregistrat un aflux de ruși în septembrie, după ce președintele Vladimir Putin a ordonat mobilizarea rezerviștilor pentru a lupta în Ucraina.
Estonia, Letonia și Polonia au sporit, de asemenea, securitatea la frontierele lor cu Rusia sau intenționează să facă acest lucru.
Expert: „Asistăm la un clivaj tot mai mare între Occident și filoruși”
Gardul are o valoare mai mult simbolică, spune, pentru Europa Liberă, prof. Ștefan Popescu, specialist în relații internaționale.
„Gândiți-vă că un gard nu poate opri tancuri, nu poate opri rachete. Ucraina, chiar dacă ar fi avut un gard la frontierele cu Rusia, asta nu ar fi împiedicat războiul. Gardul reflectă clivajul tot mai profund, abisal, între lumea occidentală și Federația Rusă”, explică Popescu.
Nu numai Finlanda construiește un gard de sârmă ghimpată. Polonia, la rândul ei, a anunțat ridicarea unui gard de sârmă ghimpată la frontiera cu enclava rusă Kaliningrad, devenită un adevărat portavion natural al Federației Ruse, în inima Europei.
De asemenea, de partea cealaltă, Federația Rusă își fortifică zonele cucerite.
„Acolo este și o rațiune militară, că este pe linia de front, dar rușii au transformat Crimeea într-un adevărat bastion, într-o cetate fortificată”, explică Popescu.
Popescu spune că această separare se extinde și în lumea sportului sau a culturii, exemplificând că Federația Rusă și-a înscris echipa națională de fotbal în campionatul asiatic.
Finlanda, vot in Parlament pentru NATO
Proiectul de lege care deschide calea pentru aderarea Finlandei la Alianța Nord-Atlantică a fost votat miercuri de Parlamentul de la Helsinki.
Asta ar însemna un avans pe care îl ia Finlanda în fața țării vecine, Suedia. Ambele țări au anunțat că pun capăt deceniilor de neutralitate și au solicitat aderarea la NATO în mai 2022.
La Summitul de la Madrid din iunie 2022, liderii ţărilor membre ale NATO au luat decizia de a invita Suedia şi Finlanda să adere la Alianţa Nord-Atlantică, dar protocoalele de aderare au fost ratificate doar de 28 din cele 30 de state care le-au semnat.
Turcia şi Ungaria nu au ratificat deocamdată documentele. Parlamentul de la Budapesta ar urma să se pronunţe prin vot în această lună.
Cu Turcia, situația este mai complicată, după ce Ankara a reproșat Suediei că adăpostește membri şi simpatizanţi kurzi pe care guvernul turc îi califică drept „terorişti”, în special pe membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan.
Acesta este, de altfel, unul dintre motivele pentru care Finlanda încearcă să se decupleze de Suedia.
