Printre urgențele pe care Ministerul Finanțelor le va avea de rezolvat la început de an, pe lângă Legea bugetului de stat și a asigurărilor sociale pe 2025, se află și începerea discuțiilor cu cei vizați de taxa pe stâlp.
Este o taxă inventată de Guvernul Victor Ponta, în 2014, în vigoare între 2015 și 2017, din care statul român a încasat în cei trei ani de aplicare aproximativ 3,5 milioane de lei, potrivit unui calcul realizat de Ziarul Financiar.
În 2019, la doi ani de la eliminarea taxei pe stâlp, fostul premier Victor Ponta declara pentru Hotnews.ro că „Dragnea și Teodorovici (n.r. fostul președinte al Partidului Social Democrat și fostul ministru al Finanțelor) erau cu mine când am făcut prostia aia cu taxa pe stâlp. Am zis: «Uite ce bani o să luăm!». După aia ne-am dat seama că nici nu am luat bani și am și stricat niște lucruri care merg bine.”
Astăzi, Victor Ponta este consilierul premierului Marcel Ciolacu și președinte al Comisiei Economice a Camerei Deputaților.
Nu este clar, de această dată, cine a impus reintroducerea taxei pe stâlp.
Întrebat cine este inițiatorul, Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune pentru Europa Liberă că „propunerile fiscale vin de la vinovatul de serviciu, Ministerul de Finanțe”.
Surse din Ministerul Finanțelor susțin însă că nu această instituție a propus reintroducerea taxei pe stâlp/construcții speciale.
Ministerul Finanțelor, obligat să încaseze taxa pe stâlp fără să știe exact pentru ce
Imediat după ce Guvernul Marcel Ciolacu 2 a adoptat, pe 30 decembrie 2024, așa-zisa „ordonanță trenuleț” – prin care a impus taxa pe stâlp, a majorat alte taxe și a înghețat creșterea salariilor și pensiilor în 2025 – noul ministru al Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat referitor la reinstituirea taxa pe stâlp:
„Este un domeniu foarte complex. Eu mi-aş fi dorit ca această analiză să se facă înainte de decizie, dar, având în vedere situaţia creată de condiţiile bugetare şi de restricţiile bugetare, s-a decis în guvern ca decizia să fie de la 1 ianuarie 2025”.
Condițiile fiscale la care făcerea referire ministrul de Finanțe se refereau, printre altele, la deficitul bugetar care a depășit 7 la sută din produsul intern brut (PIB) la sfârșitul lunii noiembrie 2024 și va depăși, cel mai probabil, 8,5 la sută pe tot anul 2024.
Nominal, aceste statistici echivalează cu un minus de aproximativ 150 de miliarde de lei (30 de miliarde de euro) în pușculița publică în 2024, sumă de care România s-a împrumutat la dobânzi de peste 7 la sută de pe piețele interne și externe în ultimele luni.
Este o dobândă record în Uniunea Europeană.
Ministrul de Finanțe a explicat că instituția pe care acum o conduce va iniția discuțiile cu proprietarii de construcții speciale ce vor trebui să plătească taxa de 1%.
După discuții, dar cel târziu până la sfârșitul lunii martie, Guvernul ar trebui să adopte o hotărâre de guvern prin care să instituie normele de aplicare a birului.
În urma discuțiilor, Ministerul Finanțelor va calcula impactul asupra fiecărui domeniu: sonde, platforme marine, drumuri, baraje, infrastructura de comunicaţii.
Cine plătește taxa pe stâlp, potrivit actului normativ al Guvernului:
– persoanele juridice române, cu excepția instituțiilor publice, institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, asociațiilor, fundațiilor și a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial;
– persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
– persoanele juridice cu sediul social în România.
Însă toate aceste entități vor să știe pentru care dintre active plătesc taxa, iar Guvernul nu le-a spus încă.
De ce? Pentru că nu știe nici el. Miniștrii nu au căzut de acord nici măcar dacă taxa se poate institui pentru drumurile naționale, de vreme ce șoferii plătesc deja o taxă – rovinietă, pentru folosirea acestor căi de transport.
Executivul a decis însă că proprietarii vor plăti taxa pe construcții speciale de la 1 ianuarie, chiar dacă toate elementele vor fi cunoscute abia peste trei luni. Prima tranșă pentru taxă se va plăti din iulie, a doua tranșă aferentă anului 2025, după 1 octombrie.
Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, reclama într-o declarație pentru Europa Liberă că Guvernul nu a precizat nici măcar dacă proprietarii trebuie să plătească taxa pentru fiecare construcție/clădire goală sau cu utilaje în ea.
Acest aspect este extrem de important de vreme ce Guvernul a decis că taxa este de 1% din valoarea fiecărui activ.
Un alt exemplu care creează confuzie este în cazul sondelor.
Proprietarii nu știu dacă vor trebui să plătească noua taxă și pe sondele scoase din uz sau doar pe cele în activitate.
Dumitru Chisăliță spune că diferența este crucială, întrucât „la 4 mii de sonde, 1% înseamnă o sumă imensă”.
Industria energetică, printre cele mai efectate de taxa pe stâlp
Într-un comunicat emis pe 30 decembrie, Federația Patronală a Energiei avertiza că noul impozit „aplicat retroactiv asupra investițiilor deja realizate poate duce la scumpiri, reducerea consumului și creșterea inflației.”
Federația Patronală mai reclama că „impozitarea construcțiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producția de gaze naturale și infrastructura critică, limitând capacitatea țării de a-și atinge obiectivele de tranziție energetică și dezvoltare durabilă. Mai mult, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea”, mai preciza Federația Patronală a Energiei.
Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, explică și el pentru Europa Liberă că taxa pe stâlp poate duce la creșteri de prețuri la energie sau la diminuarea și chiar anularea unor mari investiții în energie.
„La investițiile în curs lucrurile sunt și mai periculoase”, atrage atenția Dumitru Chisăliță. De ce?
„Pentru că ele au obținut niște aprobări atât de la acționari, cât și de la bănci, iar aprobările care s-au obținut au fost pe un anumit profil de fezabilitate. În momentul în care apare o astfel de modificare (n.r. de fiscalitate), există riscul ca banca fie să nu-ți mai acorde (n.r. finanțarea) pentru că poate să considere că nu mai prezintă un risc acceptabil, fie să ridice dobânda”, explică Dumitru Chisăliță pentru Europa Liberă.
La rândul său, profesorul de Economie la Academia de Studii Economice Cristian Păun avertizează într-o postare pe contul său de Facebook că „taxa pe stâlp este una dintre cele mai nocive taxe”.
Cristian Păun argumentează: Taxa pe stâlp „va încetini investițiile majore de care are România nevoie pentru a se redresa, va dinamita industrializarea României în perioada următoare (gazul din Marea Neagră ar trebui prelucrat intens aici), va încuraja și mai mult exporturile de produse cu valoare adăugată mică (resurse naturale) și importul de produse cu valoare adăugată mare (care se produc în țările din jur care nu au această taxă).”
Contactat de Europa Liberă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, admite că taxa pe stâlp ar putea afecta industria energetică, inclusiv proiectul Neptun Deep de extragere a gazelor din Marea Neagră derulat de OMV Petrom și Romgaz.
„Noi acolo avem anumite temeri, de la proiectul Neptun Deep – deși Legea offshore spune că regimul fiscal este cel de la aprobarea legii în Parlament și demararea proiectului în sine, deci fără această taxă – până la mari investiții, cum este termocentrala de la Mintia. Aceasta din urmă este o investiție privată de peste 1,2 miliarde de euro de care noi avem mare nevoie, pentru că ea ar trebui să fie pusă în funcțiune parțială anul acesta, dacă totul se aliniază, [și să producă] undeva la 1.000 de megawați” detaliează Ministrul Energiei.
Sebastian Burduja confirmă și ipoteza avansată de Dumitru Chisăliță potrivit căreia asemenea investiții pot fi puse sub semnul întrebării de taxarea suplimentară impusă în ultimul moment, fără niciun avertisment.
„Ca orice taxă, ea descurajează investițiile sau riscă să descurajeze aceste investiții. De asemenea, studiile de fezabilitate pentru marile proiecte ar trebui refăcute pentru a lua în calcul în cadrul analizei cost-beneficiu această cheltuială în plus și ar avea un impact asupra ratei de rentabilitate a investiției”, admite ministrul Sebastian Burduja.
Ministrul Energiei exemplifică potențialul impact asupra unei investiții de 120 de milioane de euro într-un parc solar mare.
„Dacă ne gândim la durata de exploatare a parcului de 20 de ani, reiese că dintr-o taxă de 1,5% (cât era prevăzută în primă fază taxa pe stâlp), costul este undeva la 30 de milioane de euro pe parcursul investiției. Deci cam o treime din costul de capital s-ar fi dus pe această taxă”, spune ministrul Energiei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
