Preşedintele american Joe Biden a parafat marţi ratificarea de către Statele Unite a aderării Suediei şi Finlandei la NATO, o extindere a Alianţei ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia. Pe listă au mai rămas șapte țări din cele 30 de state membre NATO, printre care și Turcia. Este de așteptat ca Ankara să semneze protocolul cel mai probabil în 2023.
Cele două ţări nordice vor fi „aliaţi puternici, fiabili şi dotaţi cu importante capacităţi”, integrând alianţa militară dominată de Statele Unite, a declarat preşedintele Joe Biden în cursul unei ceremonii de semnare a documentului, la Casa Albă.
Senatul SUA a ratificat săptămâna trecută (3 august) cu o largă majoritate cele două protocoale de aderare ale Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică. Toate ţările membre ale NATO trebuie să ratifice aceste protocoale înainte ca aderarea celor două ţări să fie efectivă.
Joe Biden a făcut din restabilirea relaţiilor transatlantice, puse la încercare de predecesorul său Donald Trump, o prioritate a politicii sale externe. NATO face parte din „bazele securităţii” Statelor Unite, a subliniat el marţi.
Liderul administraţiei de la Washington a salutat, de asemenea, faptul că aceste două ţări au „instituţii democratice puternice” şi armate solide care vor întări NATO.
Prin invadarea Ucrainei, Rusia „a spulberat pacea şi securitatea în Europa”, a afirmat Joe Biden. „Putin credea că ne divizează (...). A cules, dimpotrivă, ceea ce nu a vrut”, a subliniat preşedintele american, citat de AFP.
Potrivit unui comunicat al Casei Albe, preşedintele Joe Biden a vorbit la telefon, marţi, cu omologul său finlandez, Sauli Niinisto, şi cu premierul suedez, Magdalena Andersson, felicitându-i pe cei doi lideri pentru acest „pas în plus” spre aderarea lor la NATO.
23 de țări au semnat deja protocolul de aderare
Până în prezent, 23 de ţări membre au ratificat protocoalele de aderare din cele 30 necesare.
Primele țări care a ratificat aderarea au fost Canada, Danemarca, Islanda, Norvegia, pe 5 iulie. România a adoptat protocolul de aderare pe 21 iulie.
Mai urmează să semneze protocolul de aderare Cehia, Grecia, Portugalia, Slovacia, Spania și Ungaria.
Cel mai probabil, în septembrie, vor semna protocoalele parlamentele din Cehia și Slovacia, iar până la finalul acestui an va semna și Grecia, fiind nevoie de parcurgerea unor pași birocratici.
Turcia va semna după alegerile prezidențiale și legislative din 2023
Principalul obstacol pentru ca cele două țări nordice să fie primite rapid în NATO este Turcia, care reproşează Finlandei, dar mai ales Suediei, presupusa lor bunăvoinţă faţă de Partidul Muncitorilor din Kurdistan pe care Ankara îl consideră o organizaţie teroristă.
Turcia a pus condiții pentru a accepta aderarea Finlandei și Suediei la NATO și a cerut ca cele două țări să rezolve problemele legate de contraterorism.
La rândul lor, cele două ţări se angajează să examineze „în mod prompt şi minuţios” cererile de extrădare turce.
Turcia a renunțat la dreptul său de veto și va sprijini aderarea la Alianța Nord-Atlantică a Finlandei și Suediei.
La finalul lunii iunie, cele trei țări au semnat un memorandum trilateral la Summitul NATO de la Madrid prin care Turcia se angajează că va sprijini solicitarea Finlandei și Suediei de a deveni membre NATO.
Acordul prevede ca Finlanda și Suedia să-și ridice embargoul asupra armelor, să își modifice legile privind terorismul, să sprijine Turcia în conflictul său cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan și să nu mai susțină partidul sirian afiliat Forțelor de Protecție a Poporului.
Cel mai devreme, Turcia ar putea semna protocolul pentru aderarea celor două țări nordice în 2023.
Potrivit unei analize a Atlantic Council, pe lângă rezolvarea cererii privind terorismul, mai sunt alte două impedimente pentru care Turcia va semna abia anul următor.
Unul dintre ele este că în 2023 au loc alegeri prezidențiale și legislative și Recep Tayyip Erdogan va evita să pară prea grăbit în privința aderării. Iar al doilea ține o potențială operațiune militară turcă împotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan în Siria.
Ungaria vrea „să țină cont de sensibilitățile Turciei”
Și Ungaria ar putea întârzia sprijinul pentru aderarea finlandeză și suedeză la NATO.
Până acum, Viktor Orbán a fost cel puțin rezervat și mai puțin entuziasmat. Prim-ministrul maghiar a declarat că trebuie „să se țină cont de sensibilitățile Turciei”.
El este de părere că politica ușilor deschise a NATO este o provocare la adresa Rusiei. Termenul pentru ratificare rămâne neclar, dar probabil că Ungaria va fi printre ultimele țări în care protocolul va fi semnat.
